Judecătoare din Bucureşti, deferită justiţiei pentru patru infracţiuni de abuz în serviciu. Ea nu a redactat, timp de patru ani, o sentinţă penală, astfel neputând fi traşi la răspundere penală patru inculpaţi pentru tentativă de omor
O judecătoare, acuzată că a blocat tragerea la răspundere a unor inculpaţi
O judecătoare din Bucureşti a fost trimisă în judecată de Parchetul General pentru patru infracţiuni de abuz în serviciu, după ce timp de patru ani nu a redactat o sentinţă penală. Din cauza inacţiunii sale, patru inculpaţi condamnaţi pentru tentativă de omor calificat nu au putut fi traşi la răspundere penală.
Potrivit procurorilor, cei patru bărbaţi primiseră pedepse cuprinse între 5 şi 12 ani de închisoare, însă, în lipsa redactării hotărârii judecătoreşti, decizia instanţei nu a putut fi pusă în aplicare. Faptele judecătoarei au fost considerate o încălcare gravă a atribuţiilor de serviciu, generând consecinţe directe asupra actului de justiţie şi asupra victimelor infracţiunii.
Trimiterea în judecată, decisă de Parchetul General
Reprezentanţii Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au anunţat luni că procurorul de caz din cadrul Secţiei de urmărire penală a finalizat cercetările şi a dispus trimiterea în judecată a magistratului. Judecătoarea este acuzată de patru infracţiuni de abuz în serviciu, pentru fapte comise în exercitarea atribuţiilor profesionale.
„Inculpata nu a respectat prevederile normelor de procedură penală şi a omis să redacteze, în decursul a mai bine de patru ani, o sentinţă penală pronunţată pe 1 septembrie 2020, nerespectând cu bună ştiinţă termenul de 30 de zile prevăzut de art. 406 alin. 3 din Codul de procedură penală. Prin acest comportament a fost împiedicată tragerea la răspundere penală, începând de la 1 octombrie 2020 şi până în prezent, a patru inculpaţi pentru săvârşirea infracţiunii de tentativă la omor calificat, în stare de recidivă postexecutorie”, se arată în comunicatul emis de Parchetul General.
Fapte comise cu rea-credinţă şi consecinţe grave
În rechizitoriu se precizează că magistratul ar fi acţionat cu rea-credinţă, deşi era conştient de obligaţiile legale privind redactarea hotărârilor judecătoreşti. Mai mult, judecătoarea fusese deja sancţionată disciplinar pentru abateri similare, potrivit Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor.
Procurorii subliniază că inacţiunea magistratului a afectat grav drepturile a două persoane vătămate, private de soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Faptele contravin articolelor privind dreptul la un proces echitabil, consacrate în Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene şi în Constituţia României.
Sentinţă neredactată de patru ani şi inculpaţi lăsaţi în libertate
Potrivit informaţiilor transmise de Parchetul General, sentinţa penală pronunţată pe 1 septembrie 2020 se află şi în prezent în curs de redactare. Prin acea decizie, judecătoarea dispusese condamnarea celor patru inculpaţi pentru tentativă de omor calificat, însă lipsa formei scrise a hotărârii a blocat aplicarea pedepselor.
Cei patru inculpaţi s-au aflat, pe rând, sub măsura arestării preventive, a arestului la domiciliu şi ulterior a controlului judiciar până la 17 ianuarie 2020, moment în care au fost lăsaţi liberi. Unul dintre ei a comis ulterior mai multe furturi, fiind condamnat în alte două cauze penale, fapt care evidenţiază consecinţele grave ale neredactării sentinţei.
Cazul ajunge la Curtea de Apel Bucureşti
Rechizitoriul a fost transmis Curţii de Apel Bucureşti, instanţa competentă să judece cauza în primă instanţă. Dosarul urmează să fie analizat în fond, iar dacă acuzaţiile se confirmă, judecătoarea riscă pedepse severe, inclusiv interdicţia de a mai ocupa funcţii publice.
Cazul ridică din nou semne de întrebare asupra responsabilităţii magistraţilor şi asupra impactului pe care întârzierile în redactarea hotărârilor îl pot avea asupra întregului sistem judiciar. În timp ce majoritatea judecătorilor se confruntă cu un volum mare de dosare, cazurile de neglijenţă gravă sau de rea-credinţă, precum acesta, afectează încrederea publicului în actul de justiţie şi compromit principiul legalităţii.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
