Programa şcolară nu are nicio legătură cu cererea de pe piaţa de muncă. Copiii noştri învaţă multe lucruri teoretice care nu o să-i ajute în găsirea unui loc de muncă, iar desfiinţarea şcolilor de arte şi meserii adânceşte şi mai mult această problemă. Piaţa IT-ului are nevoie de mulţi profesionişti, dar prea puţini sunt cei care urmează o facultate de profil. România nu mai are resurse petroliere dar noi producem în continuare ingineri pe acest segment. Şi asta în situaţia în care nici în marile ţări producătoare de petrol situaţia nu e cu mult diferită. Pe de alăt parte în românia nu mai găsim şoferi de TIR sau agenţi de vânzări, pentru că nu mai producem aşa ceva. Specialistul în resurse umane Iulian Ioniţă spune că din păcate nu există responsabili cu viziune care să modifice curricula şcolară în aşa fel încât să se muleze pe piaţa muncii şi nici interesul ca toţi copiii să aibă acces la învăţătură. Există însă şi părţi bune. Românii învaţă mai multe limbi străine în şcoală ceea ce contează foarte mult la angajarea lor în multinaţionale, dar în acest moment se caută pe lângă engleză pe care trebuie să o ştim toţi, limbi mai puţin vorbite ca germană, finlandeză, daneză, suedeză. Cunoscătorii acestor limbi pleacă de la un salariu de bază de 1.000 de euro.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *