O etapă majoră în direcția terapiilor personalizate pentru boala Parkinson ar putea fi în prag să devină realitate, datorită utilizării inteligenței artificiale (IA) de către o echipă de cercetători. Aceștia au reușit să identifice diferite variante ale bolii, deschizând calea către terapii țintite care să vină în ajutorul pacienților din toate categoriile sociale.
Cercetătorii, în colaborare cu Institutul Francis Crick și Institutul de Neurologie UCL Queen Square din Londra, au reușit să clasifice cu precizie patru subtipuri distincte ale bolii Parkinson, una dintre clasificări atingând o impresionantă acuratețe de 95%.
Boala Parkinson, o afecțiune neurodegenerativă devastatoare, este caracterizată de distrugerea treptată a neuronilor, manifestându-se prin tremurături involuntare ale corpului, mișcări lente și rigiditate musculară.
Cercetătorii consideră că deficiențele motorii specifice ale bolii Parkinson sunt rezultatul pierderii celulare și a unor proteine cheie cu defecte de pliere, precum și disfuncții în eliminarea mitocondriilor defecte, cruciale pentru producerea de energie în celule.
Cu un impact predominant asupra persoanelor de peste 50 de ani, numărul celor afectați de Parkinson numai în Statele Unite se ridică la aproximativ un milion, iar peste 90,000 de noi cazuri sunt diagnosticate anual.
Recenta cercetare a implicate colaborarea dintre cercetători și compania de tehnologie Faculty AI, care au folosit învățarea automată pentru a diferenția subtipurile bolii. Această inovatoare abordare a fost aplicată analizând imagini ale celulelor stem prelevate de la pacienți.
Înainte de această descoperire, nu exista o metodă precisă de a diferenția subtipurile bolii Parkinson, ceea ce ducea la diagnosticări generale și la lipsa accesului la tratamente sau îngrijire specifică.
În timp ce majoritatea cazurilor de boală Parkinson apar spontan, unele cazuri sunt legate de mutații genetice.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au creat un model de boală cerebrală umană „în laborator”, dezvoltând celule stem din mostre prelevate de la pacienți. Apoi, prin manipulări chimice, au generat patru subtipuri distincte de boală Parkinson și au „antrenat” un program inteligent să le recunoască.
Această abordare inovatoare a permis algoritmului să prezică cu succes subtipul specific al bolii Parkinson când i-au fost prezentate imagini anterior necunoscute.
Reușitele acestui studiu deschid o eră promițătoare în înțelegerea și tratarea acestei afecțiuni complexe și debilitante.
Sonia Gandhi, director adjunct de cercetare și lider de grup în Laboratorul de Biologie a Neurodegenerării de la Crick, explică: „Înțelegem multe dintre procesele care stau la baza bolii Parkinson. Cu toate acestea, pe durata vieții pacienților, nu putem să observăm mecanismele interne și, prin urmare, nu putem oferi tratamente precise.”
Echipa de cercetare a utilizat un model al neuronilor pacienților, combinat cu un set extins de imagini, pentru a dezvolta un algoritm capabil să clasifice subtipurile specifice ale bolii.
James Evans, doctorand la Crick și la University College London (UCL), autor al studiului, afirmă: „Această abordare puternică ar putea deschide noi perspective în identificarea subtipurilor bolii în timpul vieții.”
Aplicațiile ulterioare ale acestei platforme inteligente ar putea permite cercetătorilor să testeze medicamente pe modele de celule stem înainte de studiile clinice, pentru a evalua posibilitatea de răspuns al creierului pacientului.
Speranța cercetătorilor este că această abordare ar putea revoluționa modul în care medicina personalizată este oferită în viitor.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.