Rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în luna martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, care indicau reintrarea acesteia din trimestrul III pe un trend descendent, anticipat să coboare la 3,8% în decembrie 2025 şi la 3,1% la finele anului viitor.
Potrivit minutei ședinței din 7 aprilie 2025, publicată vineri de BNR, membrii Consiliului de administrație și-au exprimat îngrijorarea față de contextul internațional instabil. „În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor date şi analize, rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025 (…), urmând să coboare la 3,8% în decembrie 2025 şi la 3,1% la finele anului viitor”, se menționează în document.
Creșterea din trimestrul II este asociată cu efectele de bază ale scăderilor de preț din 2024, în special în domeniul energiei și alimentelor. Impactul ieftinirilor din trecut, precum cele ale gazelor naturale și unor alimente din categoria LFO, va domina temporar presiunile inflaționiste din segmentul non-alimentar și al produselor din tutun sau combustibili.
„Balanţa riscurilor induse de factori pe partea ofertei înclină puternic în sens ascendent”, avertizează BNR, cu referire la posibile majorări ale prețurilor la energie și alimente în a doua jumătate a anului, dar și la efectele extinderii protecționismului comercial global.
Pe termen scurt, presiunile inflaționiste vor rămâne, chiar dacă în ușoară atenuare, în contextul unui deficit de cerere mai mic decât cel anticipat anterior. Costurile salariale din sectorul privat continuă să crească într-un ritm de două cifre, susținute și de creșterea salariului minim.
Totuși, se preconizează efecte dezinflaționiste venite din scăderea prețurilor importurilor și ajustarea în scădere a anticipațiilor inflaționiste pe termen scurt. „Acestea sunt încă la un nivel mai ridicat decât cel estimat anterior”, au remarcat mai mulți membri ai Consiliului.
Pe partea de creștere economică, activitatea a evoluat peste așteptări în trimestrul IV 2024, cu un avans de 0,8%. Creșterea consumului gospodăriilor s-a menținut alertă, în timp ce investițiile au scăzut semnificativ, ceea ce a dus la încetinirea dinamicii anuale a PIB.
Exportul net a adus un impact negativ asupra PIB-ului, cu o creștere a importurilor mai accentuată decât a exporturilor, fapt ce a amplificat deficitul comercial în ianuarie. În același timp, deficitul de cont curent s-a temperat datorită fondurilor europene primite sub formă de subvenții.
Conduita fiscală și politica de venituri rămân surse majore de incertitudine. Se menționează necesitatea continuării consolidării bugetare, în acord cu Planul convenit cu Comisia Europeană și procedura de deficit excesiv.
Pe plan extern, riscurile economice sunt accentuate de prelungirea conflictului din Ucraina, tensiunile din Orientul Mijlociu și politicile comerciale ale SUA, care pot afecta comerțul global și încrederea consumatorilor și investitorilor. În acest context, BNR îndeamnă la „utilizarea eficientă a fondurilor europene, esențiale pentru reformele structurale și tranziția energetică”.
În ceea ce privește inflația de bază, rata CORE2 ajustat a continuat să scadă, ajungând la 5% în februarie, față de 5,6% în decembrie. Această scădere a fost influențată de dezinflația pe segmentul bunurilor nealimentare și servicii, dar și de încetinirea dinamicii importurilor.
„Influențe moderate de sens opus au continuat să vină din scumpirea mărfurilor agroalimentare și transferul presiunilor salariale în prețuri de consum”, notează documentul.
În paralel, anticipațiile inflaționiste pe termen scurt au crescut în rândul firmelor și consumatorilor, iar cele pe termen lung au fost ușor ajustate în sus. Venitul disponibil real a crescut în debutul anului, susținut de majorările salariale și de transferurile sociale.
Pe piața muncii, rata șomajului a scăzut ușor, în timp ce numărul angajaților a crescut în decembrie și ianuarie. Intențiile de angajare au revenit pe creștere, iar deficitul de forță de muncă s-a accentuat.
Totodată, dinamica salariului brut nominal s-a menținut la un nivel de două cifre, iar costul unitar cu forța de muncă în industrie a urcat la 15,3% în ianuarie. Membrii Consiliului au avertizat că presiunile salariale pot persista, în special în mediul privat, însă „politica salarială din sectorul public și importul de muncitori extracomunitari ar putea atenua acest efect”.
În ceea ce privește condițiile financiare, cotațiile pieței interbancare au rămas stabile, iar cursul leu/euro s-a repoziționat la un nivel mai ridicat. Leul s-a întărit față de dolar, în contextul unei slăbiri globale a monedei americane.
Riscurile pentru cursul de schimb al leului rămân ridicate, alimentate de deficitele mari și incertitudinea fiscală, dar și de volatilitatea piețelor internaționale. Dinamica creditului privat a crescut la 9,4% în februarie, cu o accelerare pe segmentul companiilor, dar o încetinire semnificativă la împrumuturile pentru populație.
BNR a decis menținerea neschimbată a dobânzii de politică monetară, subliniind importanța menținerii stabilității prețurilor și a vigilenței față de evoluțiile interne și externe.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.