Inflația în România rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană, în timp ce media zonei euro se menține stabilă la 2%. Rata anuală a inflației în România continuă să fie cea mai ridicată din Uniunea Europeană, înregistrând în august 2025 un avans de 8,5%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat. În timp ce media inflației la nivelul UE a rămas stabilă la 2,4%, România se află la polul opus, depășind semnificativ alte state membre precum Estonia (6,2%) și Croația (4,6%).
Comparativ cu luna iulie, inflația în România a înregistrat o creștere abruptă de la 6,6% la 8,5%, în timp ce în alte nouă țări membre ale UE inflația a scăzut, iar în patru state a rămas stabilă. La nivelul zonei euro, rata anuală a inflației a rămas constantă la 2%, apropiindu-se de ținta pe termen mediu a Băncii Centrale Europene. Principala contribuție la inflație a venit din serviciile din zona euro (1,44 puncte procentuale), urmate de alimente, alcool și țigări (0,62 puncte procentuale), în timp ce prețurile la energie au scăzut cu 0,19 puncte procentuale.
Inflația în România rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată că inflația în România a ajuns la 9,9% în luna august, față de 7,84% în iulie. Mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 10,48%, serviciile cu 9,85%, iar produsele alimentare cu 8,92%. „Indicele prețurilor de consum în august 2025 comparativ cu iulie 2025 a fost 102,10%. Rata inflației de la începutul anului a fost 8,1%, iar rata anuală comparativ cu august 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni a fost 5,7%”, se arată în comunicatul INS.
Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2025, la 8,8%, față de 4,6% anterior, și estimează că aceasta va scădea la 3% la sfârșitul anului 2026. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a declarat în august că inflația va forma o „cocoașă” în luna septembrie, cu un vârf estimat între 9,6 și 9,7%, iar la finalul anului ar putea depăși 9%.
Analiza experților arată că principalele categorii care au împins inflația în sus sunt alimentele și serviciile, în timp ce prețurile energiei contribuie la ușurarea presiunii inflaționiste, însă creșterea costurilor mărfurilor nealimentare și serviciilor menține inflația la un nivel ridicat. Comparativ, țări precum Cipru (0%), Franța (0,8%) și Italia (1,6%) continuă să înregistreze rate foarte scăzute ale inflației, sub media UE.
România rămâne astfel în continuare fruntașa UE la inflație, fapt care afectează puterea de cumpărare a românilor și generează tensiuni economice importante. Experții recomandă o monitorizare atentă a prețurilor și adoptarea unor măsuri pentru limitarea creșterilor accelerate ale costului vieții.
Inflația în România rămâne cea mai ridicată din Uniunea Europeană
O inflație ridicată, precum cea înregistrată în România în ultima perioadă, are efecte semnificative asupra populației, afectând puterea de cumpărare și viața de zi cu zi a oamenilor. Practic, prețurile produselor și serviciilor cresc mai rapid decât veniturile populației, ceea ce înseamnă că aceeași sumă de bani cumpără mai puține bunuri și servicii decât înainte. Pentru familiile cu venituri fixe, pensionari sau persoane care primesc salarii mici, acest fenomen poate genera dificultăți financiare reale, întrucât cheltuielile de bază, precum alimentele, utilitățile și transportul, ocupă o parte mai mare din buget.
Inflația ridicată poate afecta și economiile populației. Banii depuși în conturi bancare își pierd treptat valoarea reală, ceea ce reduce puterea de economisire și îi determină pe oameni să caute alternative pentru a-și proteja economiile, cum ar fi investițiile în aur, valută sau imobiliare. De asemenea, creșterea prețurilor poate influența deciziile de consum, oamenii amânând achiziții majore sau reducând cheltuielile pentru bunuri non-esențiale.
Pe termen lung, inflația ridicată generează incertitudine economică și poate crește presiunea asupra salariilor și prețurilor, creând un cerc vicios care afectează întreaga economie. În aceste condiții, populația resimte direct impactul inflației în viața de zi cu zi, iar planificarea bugetului personal devine mai dificilă.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.