Codul Civil stabilește reguli clare privind gardurile dintre proprietăți, pentru a preveni confuziile și disputele legate de amplasare, înălțime sau dreptul de proprietate!
Legislația precizează atât drepturile, cât și obligațiile fiecărui proprietar, precum și condițiile în care poate fi realizată o despărțire între terenuri.
Potrivit prevederilor legale, înălțimea unui gard despărțitor nu trebuie să depășească, în mod obișnuit, 2 metri. Depășirea acestei limite este permisă doar în situațiile în care regulamentele locale de urbanism prevăd în mod expres acest lucru.
Gardul trebuie amplasat pe linia de hotar, fără a afecta dreptul de proprietate sau de folosință al vecinului, și trebuie să permită scurgerea apei pe ambele terenuri.
„Înălțimea gardului dintre vecini este de maximum 2 metri, cu derogările prevăzute de lege. Un gard despărțitor nu trebuie să încalce dreptul de proprietate și posesie al vecinului, nu poate fi amplasat exclusiv pe un singur teren și trebuie să permită scurgerea apei pe ambele fonduri”, se arată în Codul Civil.
Legea permite și delimitările naturale, precum gardurile vii sau plantarea de arbori. În lipsa unor reglementări speciale, copacii trebuie plantați la o distanță de cel puțin 2 metri de limita proprietății, cu excepția plantelor de mici dimensiuni sau a gardurilor vii.
Dacă aceste reguli sunt încălcate, proprietarul afectat poate solicita îndepărtarea sau ajustarea vegetației, pe cheltuiala celui care a plantat-o. De asemenea, vecinul are dreptul să taie ramurile sau rădăcinile care pătrund pe terenul său și să păstreze fructele căzute în mod natural.
În ceea ce privește construirea gardului, Codul Civil prevede că aceasta este o responsabilitate comună a ambilor vecini, costurile fiind suportate în mod egal. Oricare dintre proprietari poate solicita contribuția celuilalt la realizarea despărțiturii.
În cazul apariției unor conflicte, un gard construit abuziv nu poate fi demolat fără o hotărâre judecătorească.
Totodată, dreptul de proprietate asupra gardului poate fi dobândit ulterior: vecinul care nu a contribuit inițial la construcție poate deveni coproprietar, achitând jumătate din valoarea actualizată a materialelor și a manoperei și, dacă este cazul, jumătate din valoarea terenului pe care a fost edificat gardul.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
