Implementarea salariului minim european în România, o provocare fiscală pentru companii

Salariul minim european va fi adoptat și în România. Potrivit unui comunicat emis de PSD, salariul minim actual, de 3300 de lei brut, urmează să crească la 3700 de lei brut începând cu 1 iulie, confirmând această majorare și premierul Marcel Ciolacu. Analistul economic Adrian Negrescu a declarat la RFI că această măsură va plasa și mai mult presiune asupra firmelor mici, considerând-o o “menghină fiscală”. Acestea ar putea fi nevoite să reducă personalul pentru a face față cheltuielilor suplimentare, iar costurile serviciilor și produselor ar putea crește.

Analistul economic Adrian Negrescu spune că mărirea “din pix a salariilor” nu va aduce un trai mai bun pentru români iar aceste creșteri de salarii se vor reflecta în creșteri de prețuri în condițiile în care nu sunt luate măsuri pentru a încetini inflația:

“Eu aș spune că edoar o scamatorie financiară, pentru că, într- adevăr, chiar dacă crești din pix salariul minim în România, asta nu înseamnă că oamenii vor trăi mai bine, pentru că, în condițiile în care prețurile cresc, cea mai mare creștere de prețuri din Uniunea Europeană, la noi în țară, toate aceste creșteri salariale se vor reflecta din păcate, în inflație. Mai mult decât atât, gândiți- vă că firmele care vor fi obligate să crească salariul minim vor trebui să-și scoată de undeva costurile asumate. Și această creștere de costuri se va traduce, din păcate, în prețuri mai mari pentru produsele și serviciile pe care le comercializează. Deci, practic suntem într-o spirală creșteri de salarii- creșteri de prețuri din care vom ieși cu foarte mare dificultate, în condițiile în care noi nu luăm măsuri pentru a stăvili inflația, marea boală de care suferă economia în momentul de față.”

Rep: Vor putea Susține angajatorii aceste creșteri de salarii, având în vedere că numărul firmelor care se închid crește, la fel și al celor care au intrat în insolvență? Datele de la Registrul Comerțului arată că în primele două luni ale anului au fost peste 1100 de cereri de insolvență, o creștere de peste 13% față de aceeași perioadă a anului trecut.

Adrian Negrescu: “Probabil unii vor crește salariul minim forțați de nevoia de a avea forța de muncă, de a-și fideliza angajații pentru că sunt practic condamnați să lucreze cu oamenii, iar alții, pe de altă parte, vor trebui să găsească niște soluții alternative, dincolo de creșterea prețurilor. Ne putem aștepta, din păcate, și o restructurare a numărului de angajați, mai ales în companiile mici, în companiile vulnerabile, acolo unde va fi aproape imposibil pentru multe firme să plătească mai mulți angajați, în condițiile în care cresc costurile salariale. Să nu uităm că de la 1 ianuarie noi am crescut și taxele aferente mediului de afaceri, în așa fel încât această menghină fiscală pe care statul o închide și o strânge din ce în ce mai puternic, la un moment dat ar putea să facă victime, și face deja victime, în rândul companiilor, dar va face victime și în rândul muncitorilor, al oamenilor care, din păcate, mulți dintre ei vor rămâne fără locuri de muncă. Este un calcul cinic, un calcul economic pe care mulți dintre antreprenori îl vor face… dacă nu au cu ce să crească salariile, probabil vor renunța la oameni și vor angaja companii pe bază de prestări servicii sau vor găsi alte soluții pentru a-și desfășura activitatea și fără a avea costuri mai mari pe zona de resurse umane.”

Rep: Cei de la Finanțe s-au gândit că astfel vor fi atrași mai mulți bani la buget prin aceste măsuri, având în vedere impozitele pe venit ce ar urma să fie colectate, dar și faptul că amenzile sunt calculate în funcție de salariul minim?

Adrian Negrescu: “Cu siguranță calculul ăsta este în prim plan. Mai mult decât atât, este vorba de salariile oamenilor care lucrează în sectorul public. Sunt foarte multe salarii care cresc odată cu creșterea salariului minim pe economie, deci ei au de câștigat din chestia asta.  Într-adevăr, ati spus foarte bine,  și din perspectiva taxelor, a amenzilor, a tuturor birurilor care sunt asociate cu salariul minim. E o forțare, din punctul meu de vedere, a creșterii costurilor cu salariile, care, din punctul meu de vedere va genera efecte negative, mai cu seamă că nu rezolvăm problema inflației. Dacă am fi avut o inflație de 3%, de 4%, cum în toate celelalte țări din Uniunea Europeană și nu 7% cât este în momentul de față România, poate se justifica această creștere a salariului minim din perspectiva câștigului real pe care oamenii l-ar  primi urmare a acestei decizii. Dar când ai inflație de 7%, dublă față de cea din Uniunea Europeană, toate aceste creșteri salariale vor fi apă de ploaie, se vor topi practic în marea de creșteri de prețuri din magazine. Adică ceea ce pe mere vom da pe pere, ca să zic așa, din punct de vedere financiar.”

Rep: Credeți că această măsură îi va face pe unii români să se gândească de două ori înainte să plece și să lucreze în alte țări?

Adrian Negrescu: “Nu cred. Cred că decizia e mult mai amplă, pentru că sunt foarte mulți români care pleacă în străinătate doar pentru simplul fapt că sunt plătiți cu salariul  minim aici în țară. Acolo e vorba de condiții de viață, de dorința de a câștiga mai mult decât salariul minim. Sunt multe considerente care țin de o decizie atât de drastică de a părăsi țara și a căuta un salariu mai bun, o viață mai bună în străinătate. Da, e un factor determinant pentru mulți dintre cei care, din păcate, nici nu au șansa de a-și găsi un alt loc de muncă sau capacitatea profesională, pentru că, din păcate, noi avem într-adevăr foarte mulți oameni condamnați, din păcate, la locul de muncă, ca să zic așa, să trăiască cu salariul minim pe economie, pentru simplul motiv că nu se pricep la altceva. Și vă dau exemplul zonei construcțiilor. Sunt foarte mulți dezvoltatori în momentul de față care caută dulgheri, electricieni, instalatori pe care să-i plătească cu 5.000 sau  6.000 de lei net pe lună. Și nu găsesc acești oameni. De ce? Pentru că, din păcate, mulți dintre români continuă să stea în tot felul de joburi pe salariul minim, în loc să facă un curs de pregătire profesională și să câștige mai bine.”

Rep: Cum stă România la capitolul salariu minim față de alte țări din Uniunea Europeană?

Adrian Negrescu: “Stăm cel mai prost raportat la cifre exacte. Dar, legat de nivelul de trai, gândiți-vă că noi avem aproape două milioane de români care, într-un fel sau altul, sunt plătiți cu salariul minim pe economie. Asta denotă faptul că avem o problemă legată de fiscalitate pe care alte țări nu o au. În alte țări, de exemplu, există foarte multe deduceri pe care firmele le pot practica în scopul de a-și optimiza cheltuielile cu resursele umane. Mai mult decât atât, angajații, de pildă, dacă au o asigurare privată de sănătate, au niște deduceri fiscale care practic le cresc venitul real pe care îl câștigă. Noi am crescut salariile din pix, dar nu ne-am gândit că poate găsim o soluție mult mai optimă, cum au găsit alte țări de a crește în mod real veniturile oamenilor prin reducerea taxelor, de pildă, pe asigurări, pe tot ceea ce înseamnă investiții. Dacă omul își face o casă, nu te duci la supra impozitezi, îi crești TVA-ul la locuințe. Lasă-l să își facă casa aia, pentru că asta înseamnă că aduce mai mulți bani în țară și cheltuie mai mulți bani aici în țară. Și mă refer și la cheltuielile cu electrocasnicele, cu mobila, cu absolut totul. Trebuie să stimulăm cheltuielile, să stimulăm oamenii să rămână în țară și să vedem veniturile lor. Practic să câștige mai mult. Dar nu uitați că suntem singura țară din Europa care practic taxăm la nivelul salariului minim veniturile din al doilea job, din câștigurile astea care nu sunt temporare, ca să zic așa. Noi nu stimulăm oamenii să și îngrășarea mai multe locuri de muncă și din această perspectivă, din punct de vedere fiscal, să le dăm un avantaj. Noi taxăm tot ce prindem și după ce ne întrebăm de ce ne pleacă oamenii din țară și de ce toată lumea lucrează la salariul minim. Pentru că nimeni nu își permite în momentul de față, din punct de vedere financiar, să plătească taxele foarte mari percepute de statul român.”