Luni după-amiază, plenul Parlamentului a devenit scena unei dezbateri aprinse privind viitorul școlii românești. Premierul și ministrul interimar al Educației, Ilie Bolojan, a susținut un discurs pragmatic în contextul unei moțiuni simple depuse împotriva sa, document care a fost, în cele din urmă, respins cu 74 de voturi „contra” și 44 „pentru”, conform edupedu.
Premierul a subliniat că orice creștere a bugetului pentru educație trebuie să fie sustenabilă și ancorată în cifrele reale ale economiei. Bolojan a avertizat că statul nu deține resurse infinite și că depășirea capacității de producție duce inevitabil la împrumuturi scumpe, amintind de pragul critic atins în vara anului trecut.
Cea mai importantă schimbare de paradigmă propusă de Ilie Bolojan vizează învățământul superior. Acesta a declarat că finanțarea universităților nu mai trebuie să depindă exclusiv de numărul de studenți înmatriculați, ci de indicatori de performanță reali:
- Gradul de angajabilitate: Câți absolvenți ajung să lucreze efectiv în domeniul pentru care s-au pregătit.
- Transparența datelor: Publicarea parcursului profesional al absolvenților pe fiecare program de studii în parte.
- Calitatea în medicină: Monitorizarea numărului de absolvenți care promovează rezidențiatul și care rămân să profeseze în spitalele din România.
- Cercetarea aplicată: Capacitatea universităților de a transfera cunoașterea către economie și administrație.
Deși a pus accent pe rigoarea bugetară, premierul a reamintit că efortul statului rămâne substanțial. În prezent, 40.000 de studenți beneficiază de burse sociale în valoare de 925 lei pe lună, dintr-un fond total de burse de 1,5 miliarde lei alocat facultăților.
Totuși, Bolojan a tras un semnal de alarmă privind discrepanțele dintre mediul rural și cel urban, menționând că abandonul școlar și scăderea calității în învățământul preuniversitar subminează baza pe care se construiește excelența universitară.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews
