Horațiu Potra, prezent la Curtea de Apel pentru confirmarea detenției

Mercenarul Horaţiu Potra, adus în ţară din Dubai în cursul zilei de joi, a fost dus, vineri, la sediul Curții de Apel Bucureşti în cadrul procedurilor judiciare. Horațiu, Dorian şi Alexandru Potra au pe numele lor emise mandate de arestare în lipsă şi au fost urmăriţi internaţional pentru tentativă la comiterea unor acţiuni împotriva ordinii constituţionale, nerespectarea regimului armelor şi al muniţiilor şi nerespectarea regimului materiilor explozive.

Contextul aducerii în faţa magistraţilor

Horaţiu Potra a ajuns vineri dimineaţă la Curtea de Apel Bucureşti, sub escorta Poliţiei, la numai o zi după ce a fost extrădat din Dubai împreună cu fiul şi nepotul său. Instanţa urmează să decidă dacă menţine mandatele de arestare preventivă emise anterior în lipsă, după ce cei trei au fost reţinuţi internaţional pentru acuzaţii grave legate de securitatea statului.

Decizia asupra lui Potra este una importantă pentru continuarea procesului, întrucât judecătorii analizează dacă există riscuri privind sustragerea de la anchetă, influenţarea probelor sau repetarea unor posibile acţiuni considerate periculoase.

Detalii privind extrădarea din Dubai

Potra a fost găsit în Dubai la finalul lunii septembrie, moment în care autorităţile arabe au demarat procedurile standard pentru cazuri de extrădare. Chiar dacă avocaţii săi au transmis că venirea în România ar fi fost o alegere personală, instituţiile statului au arătat clar că transferul s-a realizat în baza mandatelor internaţionale emise şi a colaborării judiciare. Lipsa unui acord bilateral formal cu Emiratele Arabe Unite ar fi prelungit procedura, astfel că acceptul procedural al lui Potra a accelerat predarea către România.

La sosire, cei trei au fost preluaţi de poliţişti şi duşi direct în arest, urmând ca instanţa să valideze, să modifice sau să respingă măsurile luate anterior.

Acuzaţiile formulate de procurori

Procurorii consideră că Horaţiu Potra a avut un rol central într-o structură orientată spre acţiuni cu potenţial de destabilizare a ordinii constituţionale. Dosarul în care este trimis în judecată este amplu şi îl include şi pe fostul candidat la Preşedinţie Călin Georgescu, plus alte 20 de persoane.

Potrivit rechizitoriului, în decembrie 2024, în contextul anulării alegerilor prezidenţiale, Georgescu s-a întâlnit cu Potra la un complex de echitaţie din Ciolpani, întâlnire descrisă drept clandestină. La acel moment, potrivit anchetatorilor, Potra era activ în zone de conflict din afara ţării şi avea experienţă în antrenamente paramilitare, implicându-se şi în activităţile de campanie ale lui Georgescu.

Planul violent indicat în documentele procurorilor

Procurorii susţin că, în urma discuţiilor, Potra ar fi coagulat un grup paramilitar format din 21 de persoane. Acest nucleu ar fi planificat să vină la Bucureşti cu şapte maşini, având în vedere deturnarea protestelor paşnice de la acel moment în acţiuni violente.

În rechizitoriu se arată că obiectivul ar fi fost amplificarea tensiunii sociale prin manipularea emoţională şi prin folosirea unor acţiuni agresive care puteau afecta ordinea constituţională sau chiar funcţionarea instituţiilor statului. Procurorii au reţinut că „rezoluţia infracţională” a lui Potra ar fi fost întărită de apelurile transmise de Georgescu către susţinătorii săi.

Filtrele poliţiei şi capturile de materiale periculoase

În noaptea de 7 spre 8 decembrie 2024, poliţia a instituit mai multe filtre în judeţele Ilfov şi Dâmboviţa, precum şi în Bucureşti. Maşinile grupării au fost oprite şi controlate, iar autorităţile au descoperit pumnale, bricege, topoare, box-uri metalice, spray-uri cu piper, bastoane telescopice, pistoale şi materiale pirotehnice cu potenţial ridicat de producere a unor explozii puternice.

Aceste descoperiri au dus la concluzia procurorilor că acţiunile grupului condus de Potra reprezentau o ameninţare reală pentru siguranţa naţională şi exercitarea legală a puterii de stat.

Ipoteza unor intervenţii externe şi reacţia avocaţilor

Presa internaţională a relatat recent că persoane cu legături în structuri apropiate Kremlinului ar fi încercat să împiedice extrădarea lui Potra din Dubai. Articolul publicat de The Guardian menţiona numele lui Igor Spivak şi Igor Kalinin, însă nu oferea dovezi clare privind implicarea directă a statului rus.

Avocaţii lui Potra au negat complet aceste informaţii, susţinând că nu există nicio intervenţie externă şi că în tot dosarul au fost implicaţi doar reprezentanţi ai României, ai Emiratelor Arabe Unite şi echipa de apărare.

Explicaţiile avocaţilor privind situaţia lui Potra

Reprezentanţii legali ai lui Horaţiu Potra spun că acesta nu a fugit de autorităţile române, ci se afla deja în Dubai în momentul emiterii mandatului. Ei susţin că citările nu s-ar fi făcut corespunzător şi că decizia de întoarcere ar fi fost destinată prezentării în faţa instanţei.

Poziţia oficială a Ministerului Justiţiei este însă diferită. Instituţia subliniază că aducerea lui Potra este produsul unei extrădări şi că acesta a fost în permanenţă în stare de privare de libertate în Emirate înainte de predarea către România, subliniind că procedura nu poate fi considerată una voluntară.

Pasul următor în dosar

Curtea de Apel Bucureşti decide asupra menţinerii arestului preventiv, o etapă obligatorie în cazul unei extrădări. Magistraţii analizează acuzaţiile, gradul de pericol, comportamentul anterior şi eventualele riscuri procesuale. Rezultatul acestei şedinţe va influenţa direct ritmul procesului şi modul în care dosarul va avansa în lunile următoare.

Mai multe ştiri pe republikanews.ro.
Ne găseşti pe pagina de Facebook RepublikaNews.