Gemul de casă, noul „dușman” al economiei? Declarația șefului ANAF care a stârnit valuri de reacții în mediul online Declarația despre gemul de casă făcută de șeful ANAF, Adrian Nicușor Nica, a aprins internetul și a generat un val de reacții ironice și critice. Oficialul a afirmat, într-o intervenție televizată, că produsele realizate în gospodării, pentru consum propriu – precum gemul de casă – pot influența nivelul Gap-ului de TVA la nivel național.
Afirmația, aparent banală, a devenit rapid subiect de glume, meme-uri și dezbateri aprinse. Mulți români s-au arătat surprinși de ideea că borcanele cu dulceață din cămara bunicii ar putea avea legătură cu deficitul de colectare a TVA-ului, în timp ce alții au interpretat declarația ca o încercare de a evidenția dimensiunea economiei neoficiale din România.
Gemul de casă, „vinovat” pentru Gap-ul de TVA?
„Inclusiv gemul făcut din prunele din curtea din spate, inclusiv asta afectează Gap-ul de TVA”, a spus Adrian Nicușor Nica în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN. Explicația a fost oferită în contextul discuției despre diferența dintre TVA-ul care ar trebui colectat și cel care se colectează efectiv – indicator numit Gap-ul de TVA.
Oficialul a precizat că, potrivit viziunii Comisiei Europene, produsele confecționate în gospodării pentru consum propriu – nu doar gemul de casă, ci și alte alimente sau bunuri – sunt luate în calcul la estimarea economiei informale. Cu alte cuvinte, orice activitate de producție care scapă înregistrării fiscale are un impact indirect asupra statisticilor macroeconomice.
Totuși, pentru publicul larg, declarația a fost percepută drept o exagerare. „Mai lipsește să ne ceară bon fiscal pentru borcanele cu gem de vișine de la bunica”, a scris un utilizator pe rețelele de socializare, în timp ce altul a glumit: „Să nu ne mire dacă la iarnă o să avem acciză pe gemul de casă”.
Internetul fierbe: românii ironizează ideea că gemul de casă afectează economia
În doar câteva ore, expresia „gemul de casă” a devenit virală. Pe Facebook și X (fostul Twitter), românii au postat mii de comentarii și fotografii amuzante, în care borcanele cu dulceață au fost transformate în simboluri ale „evaziunii fiscale de familie”. Unii au mers chiar mai departe, sugerând că autoritățile ar trebui să introducă o „taxă pe bunătate” pentru gospodinele care fac conserve.
Reacțiile ironice nu l-au lăsat indiferent nici pe șeful ANAF, care, într-o postare ulterioară, a încercat să clarifice sensul declarației sale. „Nu am spus că vom impozita gemul de casă, ci doar am explicat modul în care Comisia Europeană calculează indicatorii economici privind colectarea TVA. Este o chestiune pur statistică, nu o măsură fiscală”, a precizat Adrian Nicușor Nica.
Ce este, de fapt, Gap-ul de TVA și de ce apare în discuție gemul de casă
Gap-ul de TVA reprezintă diferența dintre valoarea teoretică a taxei pe valoare adăugată care ar trebui colectată și cea efectiv colectată de stat. România se confruntă de ani buni cu unul dintre cele mai ridicate niveluri din Uniunea Europeană – în unele rapoarte, peste 30%. Printre cauzele identificate se numără evaziunea fiscală, economia subterană, dar și deficiențele de administrare.
În discursul său, șeful ANAF a subliniat că România colaborează cu Comisia Europeană și cu experți ai Băncii Mondiale pentru a îmbunătăți sistemul de colectare. „Vom lucra pentru reducerea acestui decalaj și pentru eficientizarea proceselor de control fiscal”, a declarat Nica.
Însă exemplul ales – gemul de casă – s-a dovedit nefericit pentru comunicarea publică. Mulți români au perceput mesajul ca pe o formă de desprindere a autorităților de realitățile cotidiene. Într-o țară unde preparatele tradiționale sunt un simbol al vieții de familie și al bunului-simț rural, ideea că acestea ar putea influența statisticile economice pare mai degrabă amuzantă decât alarmantă.
Dincolo de ironii, o realitate economică serioasă
Specialiștii spun însă că în spatele comparației stă o realitate mai complexă. Producția neînregistrată – fie că este vorba despre gem de casă, legume cultivate pentru consum propriu sau alte produse gospodărești – reflectă o parte semnificativă a economiei informale. Chiar dacă aceste activități nu sunt supuse taxării, ele pot influența indicatorii macroeconomici, iar Comisia Europeană le include în calculele privind PIB-ul și colectarea de taxe.
Declarația care a pornit de la un simplu borcan cu dulceață s-a transformat, astfel, într-o dezbatere despre transparență, fiscalitate și comunicare publică. Și, chiar dacă gemul de casă nu va fi niciodată impozitat, este clar că, în România, o propoziție spusă într-un studio de televiziune poate fierbe mai tare decât o oală de prune pe foc.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
