GĂSIM TIMP ȘI PENTRU ORA DE VARĂ? – de Cristian Felea

Eram elev când România a adoptat pentru prima dată o reglementare privind trecerea la ora de vară și îmi aduc aminte că s-a discutat destul de mult despre această schimbare de oră, deși statul comunist nu încuraja decât dezbaterile ideologizate.

Desigur, trecerea la ora de vară a fost atunci “luată în discuție” în organizațiile de partid, în cele sindicale și a fost “prelucrată” de activiștii comuniști în colectivele de oameni ai muncii și prin școli; de fapt, însă, nimeni nu știa prea bine cum va funcționa și la ce anume ar folosi să te trezești dimineața cu o oră mai devreme.

Primul text legal prin care s-a instituit trecerea la ora de vară a fost Decretul Consiliului de Stat 190 din mai 1979, urmat de Decretul Consiliului de Stat 415 din 1983 și, în fine, de Ordonanța Guvernului 20 din august 1997.

Motivația generală pentru care în Europa s-a adoptat ora de vară, inclusiv în statele comuniste, a fost, după cum o recunoaște și Parlamentul European, economia de energie (pe fondul crizei petrolului): “Se presupune, în general, că schimbările sezoniere de oră produc economii de energie. Acesta a fost, într-adevăr, principalul motiv pentru introducerea lor inițială în secolul trecut.”

Doar că, între timp, multe s-au schimbat în lume; Europa, societatea și economia sa s-au schimbat profund și argumentele care în urmă cu cinci decenii au fost folosite în încercarea de a se opune – fără succes – schimbării sezoniere, au recâștigat acum în greutate.

Așa că petițiile cetățenilor europeni, care au curs mereu în acești ani către guvernele naționale și către Bruxelles, în încercarea de a înfrânge inerția birocratică arătând cu argumente științifice și civilizaționale că schimbăm în continuare ora fără să mai știm și de ce o facem, au fost în fine luate în seamă la Strasbourg, de Parlamentul European.

În martie 2019 europarlamentarii au votat ca, începând cu anul 2021, să se renunțe la practica schimbării orei pentru perioada de vară. Conform rezoluției adoptată de eurodeputați cu 410 voturi pentru, 192 împotrivă și 51 de abțineri, țările europene care decid să mențină permanent ora de vară vor efectua ultima schimbare în acest sens în ultima duminică din martie a anului 2021, iar cele care preferă să rămână la ora standard (ora de iarnă) își vor putea schimba ora pentru ultima dată în ultima duminică din octombrie 2021.

Care sunt motivele acestei solicitări a Parlamentului European? Acestea se regăsesc în textul Rezoluției Legislative P8_TA(2019)0225 privind “… propunerea de directivă a Parlamentului European și a Consiliului de renunțare la schimbarea sezonieră a orei și de abrogare a Directivei 2000/84/CE” și se referă, printre altele, la următoarele aspecte:

• Dezbaterea publică privind măsurile referitoare la ora de vară nu este nouă și, de la introducerea orei de vară, au existat mai multe inițiative care au vizat renunțarea la această practică. Unele state membre au organizat consultări naționale, iar majoritatea întreprinderilor și a părților interesate au sprijinit renunțarea la această practică.

Sursa: www.europarl.europa.eu

• Situația crescătorilor de animale poate servi drept exemplu în care ora de vară a fost considerată inițial incompatibilă cu practicile agricole de lucru, în special în ceea ce privește începutul zilei de lucru, care este deja foarte matinal potrivit orei standard. Echipamentele și practicile agricole moderne au revoluționat agricultura, astfel încât majoritatea acestor preocupări nu mai sunt relevante, în timp ce preocupările referitoare la bioritmul animalelor și condițiile de lucru ale fermierilor sunt în continuare relevante.

• Cronobiologia arată că bioritmul organismului uman este afectat de orice schimbare de timp, care ar putea avea un impact negativ asupra sănătății umane. Dovezi științifice recente sugerează în mod clar că există o legătură între schimbările orei și bolile cardiovasculare, bolile inflamatorii imune sau hipertensiune, corelate cu dereglarea ritmului circadian. Anumite grupuri, cum ar fi copiii și persoanele în vârstă, sunt deosebit de vulnerabile. Prin urmare, pentru protejarea sănătății publice, este oportun să se renunțe la schimbarea sezonieră a orei.

• Se presupune, în general, că schimbările sezoniere de oră produc economii de energie. Acesta a fost, într-adevăr, principalul motiv pentru introducerea lor inițială în secolul trecut. Cu toate acestea, cercetările arată că, deși schimbările sezoniere de oră ar putea avea beneficii marginale în reducerea consumului de energie în Uniune în ansamblu, acest lucru nu este valabil în toate statele membre.

“84% din cetățenii Uniunii Europene sunt în favoarea încetării schimbării orei, care conform multor studii are un efect negativ asupra sănătății omului. Este clar – schimbarea sezonieră a orei trebuie să înceteze, iar țările din UE trebuie să se coordoneze între ele pentru alegerea celei mai bune ore pentru regiunea lor. Totuși, acest lucru va fi posibil numai dacă reușim să începem cât mai repede discuțiile despre noile reguli” afirma anul trecut președintele Comisiei pentru transporturi și turism din Parlamentul European, Karima Delli. (www.digi24.ro)

Raportorul Parlamentului European pe problematica schimbării de oră și trecerea la ora de vară, Johan Danielsson, atenționa și el că: “Este important să ascultăm cererea cetățenilor noștri de a înceta schimbarea orei; 4,6 milioane de oameni au răspuns la consultarea publică pe acest subiect, cel mai mare număr întrunit vreodată. Este un subiect important pentru cetățenii noștri și trebuie să le arătăm cu Uniunea Europeană ține cont de preocupările lor.”

Comisia Europeană a preluat subiectul de la Parlamentul European și a demarat consultările cu Statele Membre, urmând ca decizia finală să fie luată de Consiliul European după ce se ajunge la un acord. Desigur, renunțarea la aplicarea inerțială a măsurii implică unele costuri de aliniere. Parlamentul European a prevăzut și această perspectivă:

“Trecerea la un nou sistem orar lipsit de schimbări sezoniere va genera costuri legate de tranziție, în special în ceea ce privește sistemele informatice din diferite domenii, mai ales al transporturilor. Pentru a reduce în mod semnificativ costurile de tranziție, este necesară o perioadă de timp rezonabilă pentru pregătirea punerii în aplicare a prezentei directive.

Pentru a asigura punerea în aplicare armonizată a prezentei directive, statele membre ar trebui să coopereze între ele și să ia în mod concertat și coordonat deciziile privind măsurile referitoare la oră avute în vedere. Prin urmare, ar trebui înființat un mecanism de coordonare, care să fie alcătuit din câte un reprezentant desemnat din fiecare stat membru și un reprezentant al Comisiei. Mecanismul de coordonare ar trebui să discute și evalueze impactul potențial al oricăror decizii avute în vedere privind ora standard a unui stat membru asupra funcționării pieței interne, cu scopul de a evita perturbări semnificative.

În cazul în care această evaluare nu conduce la concluzia că statele membre trebuie să reconsidere măsurile referitoare la oră pe care le au în vedere, Comisia ar trebui să fie în măsură să amâne data de aplicare a prezentei directive cu cel mult 12 luni și să prezinte o propunere legislativă, dacă este cazul. Prin urmare, pentru a asigura aplicarea adecvată a prezentei directive, competența de a adopta acte în conformitate cu articolul 290 din TFUE ar trebui delegată Comisiei pentru a amâna data de aplicare a prezentei directive cu cel mult 12 luni.” (www.europarl.europa.eu)

Pandemia Covid-19 a fost pretextul ca aproape toate guvernele Statelor Membre să tergiverseze în avansarea de soluții care să vină în întâmpinarea rezoluției Parlamentului European. Unele state au lansat totuși consultări publice naționale pe tema trecerii la ora de vară și au măsurat pulsul opiniei publice, apoi au publicat rezultatele.

În Belgia, de exemplu, 83% dintre cetățeni vor să scape, indiferent în ce variantă, de schimbarea de oră. 70% dintre cetățenii europeni care au participat la consultările lansate de Parlamentul European și au cerut renunțarea la această practică erau germani. În Franța 59% din cetățeni vor să se rămână la ora de vară. La fel și în Țările de Jos, deși acolo majoritatea este ceva mai redusă.

În România nu s-a discutat serios problema, dar a existat o încercare legislativă de renunțare la ora de vară, bazată, se pare, pe rezultatele sondajului de opinie european inițiat în 2018 de europarlamentari.

O propunere legislativă pentru abrogarea Ordonanței Guvernului 20/1997, depusă de deputatul PMP Emil-Marius Pașcan, a primit avizul negativ al guvernului și a fost respinsă de Senat în ședința din 29 mai 2018, în calitate de primă cameră sesizată.

Pandemia a stopat, până în februarie 2021, proiectul de lege, care susținea ca România să rămână la ora standard și să nu mai facă trecerea sezonieră la ora de vară. În februarie anul trecut proiectul a ajuns la Comisia pentru industrie și servicii din Camera Deputaților care ar fi trebuit să se pronunțe până în luna mai 2021. Din păcate nu am găsit un raport (favorabil sau nu) al comisiei pe acest subiect, în afară de cel de respingere din 2018.

Întrucât nu există un progres legislativ, ne așteptăm ca în martie 2022 să trecem (încă o dată) la ora de vară. Chiar dacă Parlamentul României va găsi timpul necesar să ia în discuție inițiativa legislativă privind abrogarea ordonanței 20 din 1997, timpul necesar pentru toate pregătirile ce privesc o astfel de opțiune pe teritoriul național și în relația cu celelalte state europene este restrâns și ar trebui să ne așteptăm să petrecem cel puțin încă un an în compania orei de vară.