MapN a oferit clarificări cruciale cu privire la motivele pentru care forțele armate nu au putut intercepta și distruge drona rusească prăbușită la Galați
Reprezentanții Apărării au explicat că, dincolo de timpul extrem de scurt în care aparatul de zbor a staționat în spațiul aerian românesc, principala problemă sistemică o reprezintă lipsa unor capabilități suficiente de luptă anti-dronă în dotarea actuală a Armatei României.
În momentul în care acest deficit tehnic a fost constatat, Ministerul Apărării Naționale a demarat imediat procedurile legale pentru achiziția echipamentelor necesare. Totuși, anticipând că livrările producătorilor vor necesita un timp îndelungat, autoritățile militare au solicitat sprijinul oficial al aliaților încă din luna februarie 2026. Solicitarea tehnică trimisă din partea Armatei României a primit aprobarea Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa (SACEUR). Procedura standard în astfel de cazuri presupune ca statele membre NATO să contribuie activ cu echipamente din lista justificată de România și avizată de SACEUR. Ulterior, în aprilie 2026, România a revenit la nivelul Alianței cu o nouă solicitare pentru un sprijin aliat temporar, destinat să acopere vulnerabilitățile până la livrarea efectivă a noilor programe de înzestrare.
O evoluție majoră a fost înregistrată chiar în această săptămână, când Armata Română a finalizat cu succes procedura de achiziție derulată prin programul SAFE. Instituția a semnat cel mai mare program de înzestrare de până acum, ce include unele dintre cele mai performante capabilități de luptă anti-dronă existente la nivel mondial.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews
