Fundația Friedrich Ebert Stiftung – România a prezentat astăzi, la 18 octombrie 2023, studiul intitulat „Politicile publice antidrog în România: între justiție penală și sănătate publică” în cadrul unei conferințe organizate în București.
Echipa de cercetare, formată din Vlad-George Zaha, specialist în criminologie cu studii la Universitatea Oxford, Alina Dumitriu, lucrătoare socială și psihoterapeut specializată în domeniul adicțiilor, și Costin-Aurel Militaru, doctor cu experiență în programe de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri, a elaborat studiul.
Rezultatele analizei politicii antidrog din România relevă că principala abordare utilizată pentru a reduce consumul de droguri în țară este una de natură punitivă, prin aplicarea pedepselor penale.
În ciuda caracterului extrem de aspru al legislației antidrog din România în comparație cu majoritatea statelor europene, această abordare nu a fost eficientă în reducerea consumului și traficului de droguri. Pe parcursul ultimilor 10 ani, în pofida gestionării a zeci de mii de dosare legate de consum și trafic de droguri, consumul a crescut în cazul tuturor tipurilor de droguri.
Chiar dacă statistici anuale indică o creștere semnificativă a numărului de investigații, trimiteri în judecată și condamnări, există o concentrare sporită asupra consumatorilor (posesorilor) de droguri, cu predilecție pentru tinerii care dețin cantități infime de substanțe.
Costurile acestei abordări nu se rezumă doar la sume semnificative cheltuite anual pentru întreținerea întregului sistem judiciar, ci au și implicații negative asupra consumatorilor, familiilor acestora și a întregii societăți. Chiar și o simplă implicare în sistemul de justiție generează efecte semnificativ negative asupra sănătății individului și a perspectivelor sale de viitor: șanse reduse de angajare, stigmatizare, depresie, comportament deviant, și excludere socială, printre altele.
Abordarea prohibitivă și politica de „zero toleranță” care promovează pedepse severe pentru posesia de droguri pentru consum personal și care utilizează campanii publice sau educaționale menite să inducă frică și stigmatizare în rândul consumatorilor s-au dovedit a fi limitate.
Odată ce a devenit evident că măsurile prohibitiviste nu au reușit să reducă consumul și traficul de droguri și au avut un impact negativ asupra consumatorilor, mai multe state la nivel global și european au adoptat politici de sănătate publică mai eficiente.
Aceste abordări recente țin cont de nevoile consumatorilor și oferă servicii psiho-medico-sociale integrate, elimină stigmatizarea și incriminarea posesiei de cantități mici de droguri pentru consum personal și promovează consumul responsabil.
Mesajele de prevenire și informare despre consumul de droguri nu sunt centrate pe moralizare și indusul fricii, ci pe furnizarea de informații oneste despre consumul responsabil, serviciile de asistență disponibile și instituțiile de ajutor.
În țările care au adoptat politici de sănătate publică în ceea ce privește drogurile, ratele consumului de droguri, infecțiile noi cu HIV, hepatita B și C, decesele legate de consum, precum și numărul supradozelor au scăzut semnificativ. Această abordare a determinat mai mulți oameni să caute ajutor medical și psihosocial pentru consumul problematic de droguri decât abordarea prohibitivă.
În acest context, principalele recomandări ale studiului includ următoarele: renunțarea la politica de sancțiuni dure și adoptarea unei politici de sănătate publică inspirată de practicile statelor în care aceste politici au avut succes, eliminarea sancțiunilor penale pentru posesia de droguri pentru consum personal conform modelului statelor care au implementat astfel de politici.
Mai sunt și facilitarea accesului la servicii de îngrijire prin adoptarea unui ghid funcțional de intervenție pentru pacienții consumatori de droguri de către Ministerul Sănătății, implicațiile consumatorilor de droguri în grupurile de lucru pe tematici legate de droguri, transferul Agenției Naționale Antidrog sub jurisdicția Ministerului Sănătății și revizuirea structurii Centrului Național de Sănătate Mintală și Luptă Antidrog.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.