Preşedintele USR, Dominic Fritz, a declarat, sâmbătă, că românii nu o duc bine momentan şi că există o atmosferă de teamă economică, de aceea USR susţine reformele care ”reduc amprenta financiară a statului în bugetul României”. Primarul din Timişoara s-a referit la instituţii şi agenţii care ”nu şi-au niciun rost”, dând un exemplu de la Timişoara.
Fritz a explicat în detaliu poziţia USR faţă de intervenţia statului în economie şi a fixat câteva priorităţi pentru perioada următoare. Discursul său a punctat ideea că o parte importantă din resursele publice este „consumată” de structuri administrative redundante, iar soluţia este reducerea amprentei statului prin reforme structurale.
Fritz: statul consumă prea mult din puterea economică
Dominic Fritz a început prin a descrie starea economică percepută de români: inflaţie resimţită în buzunar, scădere a puterii de cumpărare şi o atmosferă generală de nesiguranţă. În acest context, liderul USR a argumentat că reducerea cheltuielilor publice nejustificate rămâne o condiţie pentru redresare. „O bună parte din puterea economică a României este consumată de un stat supraponderal”, a afirmat el.
Declaraţia sa s-a concentrat pe două direcţii principale: desfiinţarea instituţiilor care nu-şi mai justifică existenţa şi modernizarea serviciilor publice esenţiale, în special prin digitalizare.
Exemplul local: administraţia pentru Canalul Bega
Ca argument practic, Fritz a dat exemplul unei instituţii din Timişoara — Administraţia pentru Canalul Bega — creată iniţial pentru avizarea circulaţiei pe apă, dar care, în opinia lui, şi-a pierdut utilitatea de-a lungul timpului. Această instituţie, a spus el, continuă să existe cu personal plătit, deşi activitatea a devenit marginală. „Este un exemplu tipic de instituţie născută într-un anumit moment istoric şi care astăzi nu-şi mai are rostul”, a punctat Fritz.
Comentariul urmăreşte să susţină ideea că, înainte de a cere sacrificii populaţiei, statul trebuie să-şi optimizeze propriile costuri şi structuri.
Priorităţi: digitalizare, transparenţă şi listare la bursă
Pe termen scurt şi mediu, liderul USR a menţionat câteva măsuri concrete:
- digitalizarea ANAF pentru creşterea predictibilităţii rambursărilor de TVA şi eliminarea practicilor opace care blochează lichidităţile firmelor;
- introducerea unui mecanism transparent, posibil automatizat, pentru ordinea rambursărilor, astfel încât companiile să ştie când pot spera fondurile;
- analizarea posibilităţii listării la bursă a participaţiunilor statului în companii eficiente, pentru a creşte performanţa şi a reduce povara bugetară;
- evaluarea şi, unde este cazul, lichidarea companiilor de stat care „nu livrează nimic” pentru cetăţeni.
Fritz a explicat că listarea unor pachete de acţiuni la bursă nu înseamnă „vânzarea României”, aşa cum au susţinut critici, ci o metodă de a profesionaliza managementul şi a aduce capital pentru dezvoltare. În acelaşi timp, companiile ineficiente ar trebui restructurate sau închise, pentru a nu mai consuma resurse publice fără rezultate.
TVA şi instrumente pentru companii
Un capitol aparte în discursul lui Fritz a fost dedicat TVA şi efectelor sale asupra companiilor. El a subliniat că practicile actuale de rambursare sunt „intransparente şi greu predictibile”, descurajând investiţiile şi afectând cash-flow-ul firmelor mici şi mijlocii. Propunerea USR este un algoritm de prioritizare transparent — un „robot digital” care să ordoneze şi să publice, într-un registru accesibil, plăţile efectuate.
Această măsură urmăreşte nu doar eficienţă, ci şi echitate: toţi operatorii economici ar avea vizibilitate asupra fluxului de rambursări şi ar putea planifica activitatea cu mai multă încredere.
Ce înseamnă reformă eficientă pentru administraţie
Fritz a avertizat împotriva abordărilor cosmetice: reducerea de posturi „on paper” — eliminarea unor nume din organigrame fără efect real pe teren — nu produce economii reale. Soluţia, a spus el, este o evaluare riguroasă a activităţilor prestate şi a necesităţii fiecărei structuri, urmată de măsuri reale de desfiinţare sau fuziune acolo unde activitatea e redundantă.
De asemenea, a pledat pentru diferenţiere în aplicarea reducerilor: unele consilii judeţene externalizează servicii, altele le fac intern; aplicarea unui procent uniform poate genera distorsiuni — de aceea deciziile trebuie calibrate local, dar pe baza unui cadru naţional coerent.
Mesajul către cetăţeni şi mediul de afaceri
Mesajul transmis de Dominic Fritz a fost clar: reformele cerute de USR nu sunt ideologice, ci pragmatice. Reducerea „amprentei financiare a statului” înseamnă eliberarea resurselor către investiţii productive, sprijin pentru mediul de afaceri şi, pe termen lung, creşterea nivelului de trai.
În final, primarul de Timişoara a reiterat că statul trebuie să se regândească — eficientizare, digitalizare şi responsabilitate fiscală — pentru ca românii să nu simtă doar povara ajustărilor, ci şi beneficiile unei administraţii mai eficiente.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
