Perspectiva Europeană asupra Sărăciei în 2025! România și Provocările Excluziunii Sociale
Datele publicate recent de Eurostat pentru anul 2025 schițează un tablou social îngrijorător la nivelul Uniunii Europene, unde mai bine de o cincime din populație — adică peste 92 de milioane de cetățeni — trăiește sub spectrul sărăciei. Această cifră, reprezentând 20,9% din totalul locuitorilor, ascunde însă discrepanțe majore între vestul stabil și estul vulnerabil al continentului.
În timp ce state precum Cehia, Slovenia sau Polonia au demonstrat o reziliență remarcabilă, menținând indicatorii de risc sub pragul de 16%, sud-estul Europei rămâne captiv într-o realitate precară. România ocupă o poziție nefastă pe „podiumul” vulnerabilității, situându-se pe locul al treilea în Uniune, cu o rată de 27,4%. Suntem depășiți doar de Grecia (27,5%) și Bulgaria, care deține recordul negativ cu un procent de 29,0%.
Analiza profilului de risc pentru anul 2025 scoate la iveală vulnerabilități structurale profunde. Sărăcia nu lovește uniform; ea are o predilecție clară pentru anumite segmente demografice. Statisticile confirmă că femeile rămân mai expuse decât bărbații, în timp ce tinerii adulți (18–24 de ani) și minorii reprezintă categoriile cele mai fragile în fața lipsurilor.
La polul opus, paradoxal pentru mulți, persoanele de peste 65 de ani din UE au înregistrat cel mai scăzut risc, beneficiind de stabilitatea relativă a sistemelor de pensii.
Doi factori par să fie determinanți în ecuația supraviețuirii economice: educația și statutul pe piața muncii. Corelația este brutal de simplă — lipsa studiilor triplează riscul de sărăcie (34,2% față de 10,3% în cazul celor cu studii superioare), iar șomajul rămâne cea mai sigură cale către marginalizare, afectând două treimi din persoanele fără un loc de muncă.
În România, presiunea este resimțită acut și de familiile cu copii, unde rata de risc atinge pragul critic de 30%.
Din punct de vedere tehnic, sărăcia europeană este un mecanism complex, definit de Eurostat prin „tripla lovitură”: venituri scăzute, deprivare materială severă și o intensitate redusă a muncii în cadrul gospodăriei. Pentru aproape 6 milioane de europeni, aceste trei condiții se suprapun simultan, creând un cerc vicios din care ieșirea este aproape imposibilă fără intervenție externă.
În concluzie, radiografia socială a anului 2025 este un semnal de alarmă pentru autoritățile de la București și Sofia. Fără politici sociale integrate, care să vizeze creșterea nivelului de educație și integrarea reală pe piața muncii, riscul de sărăcie riscă să devină o trăsătură cronică a societății, condamnând aproape o treime din populație la o existență la limita subzistenței.
Mai multe știri pe republikanews.ro
