Alertă DNSC! Înșelătoriile telefonice, perfecționate cu Inteligența Artificială, au devenit principala amenințare cibernetică în România
Pentru prima dată, fraudele prin telefon (vishing) au urcat pe primul loc în topul incidentelor raportate către Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Deși schemele de bază sunt cunoscute, infractorii folosesc acum Inteligența Artificială (AI) și tehnici avansate de inginerie socială pentru a deveni mult mai convingători.
Explozie a dosarelor penale în 2026
Statisticile primei jumătăți a anului 2026 arată o schimbare clară a tacticilor folosite de hackeri:
- 42% dintre raportări reprezintă fraude prin telefon (vishing).
- 14% sunt atacuri de tip phishing (site-uri și linkuri false).
- 13% sunt fraude prin SMS (smishing).
Acest val de atacuri se reflectă și în activitatea autorităților. Poliția Română a deschis aproximativ 15.000 de noi dosare penale pentru infracțiuni informatice doar în primele șase luni ale anului. La finalul lunii iunie, numărul total al dosarelor aflate în lucru ajunsese la 72.000.
Mihai Rotariu, manager în cadrul DNSC, atrage atenția că atacatorii au devenit maeștri în manipularea psihologică a victimelor.
„Metodele folosite de atacatori nu sunt neapărat noi, însă tehnologia pe care o folosesc a evoluat semnificativ, inclusiv prin utilizarea instrumentelor de inteligență artificială. În același timp, aceștia stăpânesc din ce în ce mai bine tehnici de inginerie socială, prin care conving oamenii să le ofere date, să le trimită bani sau să instaleze aplicații malițioase. Orice tentativă de fraudă se bazează pe trei pași: emoția, urgența și solicitarea de date.”
Cum sunt afectați românii de peste 50 de ani?
Un studiu recent arată că peste 60% dintre persoanele de peste 50 de ani s-au confruntat cel puțin o dată cu o fraudă cibernetică. Seniorii cunosc, în medie, 7 dintre cele 13 tactici principale ale hackerilor, cele mai notabile fiind:
- 66% – Apelurile sau mesajele false care par să vină de la bancă (spoofing).
- 63% – Linkurile frauduloase către platforme clonă (phishing).
- 61% – Ofertele nerealiste și e-mailurile care solicită parole.
- 57% – Cererile de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok.
- 56% – Promisiunile de investiții false.
Din fericire, majoritatea reacționează corect: 69% dintre respondenți au alertat Poliția, iar 47% au blocat contactul suspect. Cu toate acestea, 11% recunosc că au accesat linkul primit, iar un procent similar a sunat la bancă pentru a cere explicații.
Ghid de protecție: Cum să nu devii victima hackerilor
Pentru a recunoaște și evita tentativele de fraudă, specialiștii (DNSC, ING Bank, Poliția Română) recomandă respectarea următoarelor reguli:
- Atenție la mesajele urgente: Fiți suspicioși dacă vi se cere să acționați în grabă (ex: „contul va fi suspendat”, „rezervarea va fi anulată”).
- Nu accesați linkuri necunoscute: Dacă mesajul este neașteptat, contactați direct instituția pe un canal oficial pentru a verifica informația. Nu vă autentificați în aplicația bancară prin linkuri primite pe SMS sau e-mail.
- Nu instalați aplicații la cerere: Nu oferiți niciodată control de la distanță asupra telefonului sau computerului (prin aplicații de tip remote) unor presupuși „agenți de investiții” sau „angajați bancari”.
- Verificați detaliile site-urilor: Asigurați-vă că vă aflați pe site-ul oficial și nu pe o clonă (atenție la URL-uri cu litere în plus sau în minus).
- Feriți-vă de mirajul îmbogățirii rapide: Ignorați promisiunile de „câștiguri garantate” sau produsele la prețuri nerealist de mici.
- Citiți cu atenție codurile de validare: Nu aprobați nicio tranzacție până nu vă asigurați că ați citit SMS-ul de la bancă și ați înțeles ce operațiune autorizați.
Mai multe știri pe republikanews.ro
