Alexandria de pe Tigru! Metropola „pierdută” a lui Alexandru cel Mare reapare după 2.000 de ani
Cunoscută istoricilor sub numele de Charax Spasinou, metropola „pierdută” Alexandria de pe Tigru a reapărut recent din nisipurile sudului irakian după două milenii de uitare. Această descoperire remarcabilă este rezultatul a peste un deceniu de cercetări coordonate de profesorul Stefan Hauser de la Universitatea din Konstanz, fiind prezentată pe larg de publicația Le Figaro.
Spre deosebire de celebra sa omoloagă din Egipt, această cetate fondată de Alexandru cel Mare în secolul al IV-lea î.Hr. a avut o destinație specială, servind drept refugiu pentru coloniștii din cetatea Durine și pentru soldații invalizi ai armatei macedonene care nu mai puteau lupta.
Istoria orașului a fost marcată de un destin tragic și de o luptă continuă cu elementele naturii. La scurt timp după fondare, a fost aproape distrus de inundații devastatoare, însă a cunoscut o perioadă de glorie sub regele persan Hyspaosines. Acesta a reconstruit așezarea sub numele de Charax Spasinou, ridicând ziduri masive și înălțând terenul pe o circumferință de zece kilometri pentru a preveni viitoare catastrofe.
Totuși, prosperitatea nu a fost eternă, deoarece furia râului Tigru a devenit de neoprit în secolul al III-lea d.Hr., forțând locuitorii să abandoneze orașul în favoarea deșertului care l-a înghițit treptat.
Deși primele indicii despre locație au apărut la jumătatea secolului XX, instabilitatea geopolitică provocată de războiul dintre Iran și Irak a blocat orice explorare până în anul 2014. Arheologii moderni au revenit pe teren echipați cu un arsenal tehnologic de ultimă generație, utilizând magnetometria pentru a scana solul și a crea hărți detaliate ale structurilor îngropate fără a efectua săpături invazive.
Aceste scanări au scos la iveală un oraș extrem de bine organizat, străbătut de străzi largi, care adăpostea un palat monumental, un port fluvial strategic și cartiere dedicate meșteșugarilor locali.
Poziționată ideal între Tigru și Eufrat, metropola a funcționat la apogeul său ca o placă turnantă a comerțului mesopotamian. După ce au fost identificate mii de fragmente de ceramică și artefacte la suprafață, echipa de cercetători pregătește acum lansarea unor săpături de adâncime într-un șantier colosal ce promite să dezvăluie comori arhitecturale intacte.
Această descoperire confirmă faptul că amprenta lăsată de Alexandru cel Mare în Orient a fost mult mai vastă și mai durabilă decât s-a crezut inițial, în ciuda riscurilor pe care conflictele regionale actuale le ridică asupra calendarului lucrărilor.
Mai multe știri pe republikanews.ro
