Luna aprilie începe cu alegerile parlamentare din Ungaria, împreună cu care guvernul Orban a programat și un referendum asupra unor drepturi revendicate de comunitatea LGBTQ, urmate la doar o săptămână distanță de primul tur al alegerilor prezidențiale din Franța.
Rezultatul ambelor procese electorale ar trebui să fie de (mare) interes pentru noi, deși veștile teribile care curg dinspre frontul deschis de agresiunea rusă din Ucraina țin prima pagină și așa va fi încă mult timp de acum încolo.
Potrivit Institutului Național de Statistică și Studii Economice din Franța (www.insee.fr/fr/statistiques), comunitatea românilor din această țară, formată evident din emigrația română, este a cincea comunitate de emigranți europeni ca mărime, numărând în anul 2016 un total de 118.400 persoane.
Pe lângă românii stabiliți în Franța, există și o comunitate numeroasă, dar dificil de repertoriat, a celor care muncesc în această țară fie cu contract permanent de muncă, fie sezonier.
Pe de altă parte, Grupul de luptă al NATO care se va constitui în România și ar urma să devină operațional în cursul lunii iunie a anului curent, va fi condus de Franța, așa cum au precizat Jens Stoltenberg, secretarul general al Alianței și s-a decis recent la reuniunea NATO.
Franța ocupă locul 3 în topul investitorilor în România, cu peste 4.150 de companii prezente local și un stoc de investiții directe de 8,7 miliarde de euro. La acest moment, uzinele de automobile Dacia deținute de Grupul Renault sunt cel mai mare exportator al României, 85% din producție fiind destinată piețelor externe.
Cât despre Ungaria, nu cred că este nevoie de foarte multă argumentație pentru a justifica interesul legitim al nostru în privința alegerilor parlamentare din țara vecină. Minoritatea maghiară din România reprezintă circa 10% din populație, iar partidul etnic care o reprezintă în Parlament, UDMR, este parte a coaliției de guvernare.
Din păcate, dar nu neașteptat, UDMR se află de ani buni la remorca FIDESZ, partidul condus de Viktor Orban, așa că electoratul maghiar disciplinat al Ardealului nu are altceva de făcut (și se pare că nici nu-și dorește altceva) decât să voteze duminică, 3 aprilie ac., cu partida Orban, înclinând (posibil decisiv) balanța – deocamdată extrem de echilibrată – dintre coaliția FIDESZ-KDNP, de guvernare și opoziția „Uniți pentru Ungaria”.
COMPETIȚIA PENTRU PALATUL ELYSEE
Candidații care luptă electoral pentru a intra în turul 2 al competiției pentru palatul Elysee sunt ]n principal, pe lângă președintele în exercițiu, Emmanuel Macron (Republica în Marș): Valerie Pecresse (Republicanii), Marine Le Pen (Adunarea Națională), Anne Hidalgo (Socialiștii), Jean-Luc Melenchon (Franța Nesupusă), Eric Zemmour (Reconchista).
Nu toți au șanse să intre în turul 2, iar în ultima perioadă presa formulează situația în termenii următori: cine anume va intra în turul 2 alături de Emmanuel Macron? Este foarte probabil, mai ales după debutul războiului din Ucraina – situație căreia președintele în exercițiu i-a făcut față foarte bine, în opinia majorității francezilor – ca paradigma să se fi schimbat într-adevăr, iar Emmanuel Macron să se plaseze în unic favorit al acestor alegeri prezidențiale.
Sursa: www.thetimes.co.uk
Totuși, nicio competiție electorală nu poate avea un rezultat cunoscut până când nu se numără și ultimul vot exprimat – nu într-o țară liberă, cu o democrație veritabilă – iar Emmanuel Macron nu are niciun motiv să privească liniștit spre un nou mandat la Elysee, ca și cum ar fi cu certitudine asigurat. Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon păstrează în continuare șanse bune pentru turul 2, iar competiția din turul al doilea poate fi deschisă oricărui rezultat.
Sursa: www.politico.eu
Dinamica opțiunilor electoratului francez raportat la candidații pentru prezidențiale de la începutul anului 2022 ne arată că Emmanuel Macron a evoluat constant la 25%, deci la o distanță sigură de 7 procente față de următorul competitor (Marine Le Pen), doar că din momentul invaziei ruse în Ucraina cota sa de încredere și opțiunile de vot au crescut cu alte 5 procente și mai apoi opțiunile s-au stabilizat în jurul a 28-29%, scor care (dacă se păstrează) îl face să fie sigur de turul 2.
Același eveniment, adică războiul din Ucraina, le-a adus sporuri de 1 – 2 procente în opțiunile de vot – evident mai puțin spectaculoase decât ale lui Macron, ceea ce este logic – și candidaților Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon, în timp ce mesajele și atitudinea altor doi candidați, Valerie Pecresse și Eric Zemmour par să le fi adus sancțiunea (în jurul a 3 procente) scăderii opțiunilor de vot în ochii electoratului francez.
Cercetările sociologilor arată că este de așteptat ca Emmanuel Macron să performeze foarte bine și în turul 2, chiar și în fața celui mai bine plasat contracandidat (cel mai probabil Marine Le Pen), distanța măsurată la acest moment fiind de circa 16 procente.
Ce îl mai poate ține departe pe Emmanuel Macron de încă un mandat la Elysee? Subiectul extern, adică războiul din Ucraina, încă alimentează temerile francezilor, iar președintele lor este foarte activ în legătură cu acest subiect, exact așa cum electoratul se și așteaptă de la președintele Franței.
Pe acest subiect, orice altă abordare – anti-NATO, anti-UE, anti-imigrație când refugiații ucraineni caută adăpost din calea războiului inclusiv în Franța – riscă să fie taxată de electorat. Este și motivul pentru care Marine Le Pen și Jean-Luc Melenchon au fost prudenți și emoționali pe subiectul Ucraina, poziții bine primite, iar Eric Zemmour, în special, a fost sancționat, probabil datorită poziției sale intransigente față de imigrație.
Subiectele domestice – creșterea vârstei de pensionare și, mai ales, tulburările din Corsica, după ce liderul naționalist corsican Yvan Colonna a fost ucis în închisoare de un alt deținut violent, un militant islamist – au un oarecare potențial de a eroda poziția lui Emmanuel Macron, dar probabil că nu într-un mod decisiv.
VIKTOR ORBAN NU CONCEPE DECÂT VICTORIA
Sursa: hungarytoday.hu
Institutul maghiar „Republicon” a testat printr-un sondaj de opinie, publicat de „Telex.hu”, atitudinea electoratului maghiar față de formațiunile politice angajate în cursa pentru parlamentarele din 3 aprilie ac. Potrivit rezultatelor sondajului, 41% din electoratul maghiar este în favoarea FIDESZ-KDNP, iar 39% alături de coaliția de opoziție „Uniți pentru Ungaria”. (g4media)
Cursa este una strânsă și multe speranțe se leagă de performanța opoziției pentru ca Ungaria să poată, făcând primul pas pentru spre debarasarea de regimul Viktor Orban, să revină în Europa, atât din punct de vedere doctrinar, cât și ca societate în ansamblul său, prin deparazitarea instituțiilor statului ce au fost fidesz-izate și puse la remorca unor grupuri de interese a căror legitimitate este în dubiu.
Opinia generală este că „Uniți pentru Ungaria” ar fi performat și mai bine, dacă liderul coaliției de opoziție ar fi fost un politician mai abil și mai experimentat decât Peter Marki-Zay, care să poată concura cu Viktor Orban.
Un sondaj al Institutului „Szazadveg”, publicat de agenția MTI, a măsurat la mijlocul lunii martie popularitatea lui Viktor Orban în raport cu cea a lui Peter Marki-Zay și a rezultat că 62% dintre maghiari îl preferă pe actualul premier, față de doar 32% care l-ar dori la conducerea viitorului guvern pe liderul opoziției. (rador.ro)
Totuși, sondajul Institutul „Republicon” a mai identificat alte chei care ar putea descifra eventualele intenții de ultim moment ale electoratului, în condițiile în care guvernul Orban s-a poziționat destul de limpede în proximitatea intereselor Federației Ruse, a politicii lui Vladimir Putin personal față de Ucraina.
Ori, electoratul maghiar continuă să aibă ferme aspirații europene: 46% dintre maghiari consideră că euro ar trebui introdus în Ungaria; 57% dintre maghiari afirmă că aliații Ungariei sunt în Vest, nu în Est; mai mult de atât, 63% dintre cei intervievați afirmă că Ungaria are datoria de a ajuta Ucraina, chiar dacă acest lucru ar putea avea consecințe economice negative pentru țară.
Electoratul maghiar din România, conform unui sondaj realizat de Institutul „SoDiSo Research”, publicat de MTI, susține în proporție de 90,8% actuala coaliție de guvernare – FIDESZ – NDKP – la fel ca și în urmă cu 4 ani, în același mod disciplinat în care votează cu UDMR-ul de trei decenii.
Se poate trage concluzia de mai sus – și anume că UDMR-ul a fasonat această largă opinie pro-FIDESZ a maghiarilor ardeleni care au dreptul de a vota la alegerile parlamentare din Ungaria – pentru că același sondaj de opinie arată că doar 61,8% din cei întrebați au afirmat și că îl cunosc pe Peter Marki-Zay. (g4media)
„Actualdecluj.ro” a dezvăluit recent că lupta pentru a-l ține departe pe Peter Marki-Zay de electoratul maghiar ardelean este acerbă și se duce fără scrupule, chiar dacă UDMR-ul garantează această poziționare favorabilă în bloc pro-FIDESZ; iar explicația este aceea că lupta electorală este extrem de strânsă și Viktor Orban nu își permite să piardă niciun procent din opțiunile electoratului.
Gergo Mostis, administratorul cafenelei „Planetarium Cafe” din Cluj Napoca, a dezvăluit că persoane neautorizate i-au spart contul de Facebook, au șters pagina Planetarium Cafe, i-au înlocuit fotografia de profil cu una „extrem de obscenă”, motiv pentru care automat pagina de Facebook a fost dezactivată pentru 30 de zile; totul pentru ca la comunitatea maghiară din Cluj să nu ajungă următorul anunț pe care îl postase pe pagina respectivă:
„Domnul Péter Márki-Zay va ajunge la noi cu un grup de tineri susținători, pe lângă aceștia, la noi s-au mai înregistrat 70 de tineri și 15 reprezentanți ai presei maghiare.”
În cele din urmă anunțul a fost totuși distribuit pe pagina de Facebook „Clujul Civic”, prin bunăvoința administratorului paginii, activistul civic István Szakáts, care le-a mărturisit reporterilor de la actualdecluj.ro că: „Eu nu sunt implicat în niciun fel în organizarea acestei dezbateri la Cluj, însă m-a șocat cât de mult a fost boicotat evenimentul de aceea am răspuns pozitiv când am fost solicitat să fie difuzat pe Clujul Civic.”
Dacă mai adăugăm la cele de mai sus faptul că guvernul Orban a organizat în ziua alegerilor și referendumul privind acordarea anumitor drepturi comunității LGBTQ, contând inclusiv pe faptul că electoratul maghiar va proiecta negativ solicitările comunității asupra opoziției unite, putem înțelege mai bine atmosfera negativă de campanie și miza extraordinară a alegerilor parlamentare din țara vecină: democrația liberală însăși.