Egalitatea de gen, cultura și interesul tinerilor din orașele mici și mijlocii

În ce măsură sunt tinerii din orașele mici și mijlocii interesați și în ce măsură abordează subiecte legate de egalitatea de gen? De unde își preiau informațiile? Recent, un studiu și explicații ale experților, despre cum gestionează autoritățile și școlile accesul la cultură pentru tinerii din orașe mici și mijlocii, precum și rolul bibliotecilor în formarea percepțiilor acestora, a fost lansat. 

”Consumul cultural al tinerilor și tinerelor din orașele mici și mijlocii. Perspective feministe”, acesta este titlul unui studiu realizat de Asociația Room 2046 prin proiectul F-SIDES Cineclub cu susținerea Friedrich-Ebert-Stiftung România, care și-a propus să facă o radiografie a consumului de cultură în rândul tinerilor din comunitățile urbane medii și mici din țară.

”Căutând spații și parteneri pentru întâlniri lunare în orașele selectate, am aflat că spațiile publice instituționale, mai mult decât cele private, sunt cele mai comode și frecventate de adolescenți, dar din păcate acestea nu aveau capacitatea de a pune la dispoziție o ofertă culturală potrivită nevoilor lor. Am aflat că majoritatea adolescenților nu au văzut un film de artă la cinema și că trebuie să se ducă la mall-ul din alt oraș pentru a vedea un film în afara casei. Am aflat și că adolescenții începeau să trăiască pe propria piele și din ce în ce mai clar problemele pe care le aduce în discuție feminismul, dar nu aveau cu cine să discute despre ele sau de unde să își ia informații din jurul lor, bazându-se aproape exclusiv pe surse și comunități online”, explică autorii studiului motivul pentru care s-a demarat proiectul de a afla ce se întâmplă cu adevărat în aceste zone.

O primă concluzie a fost că activitățile culturale accesibile tinerilor în spațiile publice din orașul lor nu sunt diversificate.

”Din activitățile desfășurate în spații publice, cele mai accesibile din punct de vedere financiar și logistic sunt bibliotecile și târgurile locale. Mersul la cinema este bine promovat, considerat atractiv și bine întreținut, dar nu este accesibil. Celelalte componente ale cercetării arată că 48% dintre respondenți trebuie să călătorească în alt oraș pentru a ajunge la cinema, iar o mare parte din acestea se află în incinta mall-urilor.  Festivalurile de film, concertele și expozițiile de artă au scoruri scăzute pe aproape toate cele cinci criterii, respectiv promovare, atractivitate, accesibilitate și bună întreținere”, se arată în studiu.

Mai mult decât atât, un procent foarte mare (83%) și respondenți a fost total de acord și de acord cu afirmația că „activitățile culturale ar trebui să includă subiecte legate de feminism sau gen”, deși acestea sunt momentan subreprezentate.  28% din respondenți au spus că în spațiile culturale frecventate chiar sunt abordate subiecte legate de feminism sau  gen. O altă problemă este că în orașele mici și mijlocii nu sunt create evenimente ori spații pentru astfel de discuții.

Unde autoritățile încearcă să sprijine activitățile publice de interes pentru tineri, conținutul acestora nu este adaptat lor. 

”Am observat la tineri că este o foarte mare deschidere și o foarte mare nevoie de a avea acces la informații legate de feminism și egalitate de gen, numai că vedem și din studiu că principalele spații pe care ei le frecventează sunt cele publice. Cu alte cuvinte, concluzia logică ar fi aceea că în aceste spații publice autoritățile ar trebui să intervină și să propună inclusiv planuri de învățământ sau cursuri care să fie sensibile la gen.

Nu e ușor să propui în instituțiile publice de învățământ temele care au legătură cu egalitatea de gen și cu feminismul”, susține Oana Băluță, cercetătoare, problematici de gen, vorbind despre datele oferite de studiu.

Mihai Lupu, de la platforma EduCaB, susține că rolul bibliotecilor ar trebui să fie mult mai relevant decât este acum.

”Noi am identificat de fapt multe zone pe care biblioteca le poate acoperi la nivel de cunoaștere. Consumul de carte și oferta de carte este un mic procent din tot ce împingem noi pe partea asta. Ai un spațiu comunitar în care se pot întâmpla multe lucruri ca întâlnirea comunității, ai un spațiu de tehnologie și IT, în care de la a forma abilități pentru toate vârstele, de IT și abilități digitale până la diverse alte tipuri de cursuri”, spune Mihai Lupu.

Printre activitățile pe care tinerii le consideră cele mai susținute de autorități se numără: participarea la sărbători locale/târguri stradale (37,7%), voluntariat (22,8%), mers la festivaluri/ concerte de muzică (19,4%). Conform interviurilor, deși sunt susținute de autorități, conținutul celorlaltor activități este rareori adaptat intereselor tinerilor, cu excepția voluntariatului. 

Câțiva dintre tinerii intervievați au susținut că abia în ultimii doi ani au început să fie invitați la evenimente precum „Zilele orașului” artiști care îi interesează.

Mai multe știri pe republikanews.ro

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews