EDITORIALUL DE LUNI. PARIUL PE INDUSTRIA NAȚIONALĂ DE APĂRARE TREBUIE SĂ FIE CÂȘTIGĂTOR

“Militarii români știu ce au de făcut și își ating cu tenacitate și adaptabilitate prioritățile. Este evident necesar să continuăm demersurile pentru adaptarea suportului legislativ în domeniul apărării la noile realități și voi sprijini, în acest sens, adoptarea pachetului cu proiectele normative care va facilita funcționarea mai eficientă a instituției apărării.”

Angel Tîlvăr, ministru al apărării (digi24.ro)

Potrivit clasamentului anual al puterilor militare GFP (Global FirePower) pentru anul 2023, armata română dispune de 73.350 de militari activi și 50.000 de rezerviști. Forțele terestre dispun de 943 de tancuri și 1.369 de blindate, iar cele aeriene de 26 de avioane de vânătoare, 12 de transport, 41 de antrenament și 62 de elicoptere. Forța navală a României este compusă din 3 fregate, 4 corvete și 3 nave de patrulare. Statul român este a 11-a forță militară a Uniunii Europene și a 14-a a NATO. România este poziționată pe locul 47 în lume (dintr-un total de 145 de țări luate în considerare pentru GFP), în scădere (scor 0,7735) față de anul 2022, când România ocupa locul 38. 

Conform poziției Ministerului Apărării Naționale, începând cu anul 2023, bugetul apărării este echivalent cu 2,5% din PIB [recent, Polonia, la fel de expusă ca și România pe Flancul Estic European, ca și țara noastră, și-a crescut bugetul apărării în anul 2023 la $% din PIB], pentru a permite derularea mai multor programe de dotare accelerată cu tehnică militară și îmbunătățirea stocurilor de muniții, dar și pentru întărirea efectivelor militare, a calității pregătirii acestora, inclusiv prin programe complexe, multinaționale de pregătire de specialitate, la toate nivelurile.

Șeful Statului Major al Apărării, generalul Daniel Petrescu, a declarat public că anul trecut s-au făcut pași importanți din punctul de vedere al modernizării Armatei. Programele majore de înzestrare și de asigurare cu stocuri au înregistrat progrese. Au fost continuate proiectele demarate anterior, a fost semnat contractul de achiziție a 32 de avioane F-16, au fost recepționate echipamente aferente sistemelor HIMARS, derivatelor PIRANHA 5, a fost atribuit contractul pentru rachetele de coastă și s-a realizat acordul-cadru pentru furnizarea de sisteme UAS (sisteme de drone). Au fost demarate procedurile și pentru alte programe importante, cum ar fi autovehiculele tactice blindate de tip ușor.

Capabilitățile militare care au fost consolidate sau inițiate pe parcursul anului trecut sunt semnificative în raportul de forțe de la Marea Neagră, cu un efect de disuasiune important. Asigurarea militarilor cu echipament de protecție individuală a fost un alt obiectiv atins. Instruirea a fost ajustată potrivit cerințelor operaționale ale spectrului de riscuri și amenințări din spațiul Europei Centrale și de Est.

Pe linia apărării colective, în anul 2022 un rol important i-a revenit consolidării prezenței NATO pe teritoriul național. Dispozitivul defensiv aliat pe Flancul estic și, implicit, în regiunea Mării Negre a fost întărit și echilibrat. Grupul de Luptă al NATO dislocat în Cincu, creșterea efectivelor și capabilităților americane în baza Mihail Kogălniceanu, în principal, dar și în alte locuri, precum și augmentarea cu noi trupe aliate a Brigăzii Multinaționale de Sud-Est, sub conducerea Franței.

Planurile de înzestrare ale armatei române, așa cum sunt acestea comunicate public de către Ministerul Apărării Naționale, sunt adaptate nu doar în conformitate cu necesitățile majore identificate în raport cu criteriile de interoperabilitate ale NATO, ci și, începând cu anul 2022, conform cu experiența desprinsă din modul în care sunt duse luptele pe frontul din Ucraina și se reflectă în noile proiectele de înzestrare aflate în pregătire.

Din păcate, industria românească de profil a fost în ultimele trei decenii închisă într-un cerc vicios al decapitalizării – active financiare, resurse materiale și resurse umane – care a condus la o depreciere accentuată a capacității de a răspunde cu promptitudine la necesitățile dotării armatei, inclusiv la nivelurile de bază (producția de muniție, de armament și echipamente de bază și pentru protecția personalului), ca să nu mai vorbim de echipamente performante, care să țină pasul cu provocările actuale.

PROGRAMELE DE ÎNZESTRARE ALE ARMATEI ROMÂNE

O imagine asupra capabilității forțelor noastre armate, dar și asupra capacității industriei naționale de apărare de a răspunde cerințelor complexe de dotare, poate fi obținută printr-o simplă enumerare a programelor recent implementare, a celor în curs de implementare și a programelor aflate în pregătire ce urmează să fie implementate în următorii câțiva ani.

Elicopter IAR 330 navalizat. Sursa: seaforces.org

Dintre programele de înzestrare implementate, pot fi enumerate:

•Programul tancului “Bizonul”, care a constat în livrarea unui batalion de tancuri modernizate la standarde NATO, prin îmbunătățirea performanțelor și capabilităților tancului românesc (un proiect bazat pe modelul sovietic T72), creșterea puterii de foc și îmbunătățirea sistemului de stabilizare a turelei, îmbunătățirea mobilității, protecției prin blindaj, a sistemelor de comunicații și operării pe timp de noapte, suport logistic integrat, prin implicarea industriei naționale de apărare. Contractori: Uzina Mecanică București; EADS SYSTEMS & DEFENCE ELECTRONICS; SAGEM; RKS; SFIM/ODS; KOLLMORGEN; THALES; L’HOTELLIER-France.

•Sistemul antiaerian 2x35mm autopropulsat GEPARD, constând în dotarea Forțelor Terestre cu un sistem antiaerian de calibrul 35 mm autopropulsat, interoperabil cu sistemele NATO, îmbunătățirea capacității de apărare antiaeriană a unităților mobile, inclusiv contra mijloacelor de cercetare aeriană inamice. Contractori: C.N. ROMARM S.A. – România și KRAUSS MAFFEI WEGMANN – Germania.

•Programul avion de transport scurt/mediu curier C27J SPARTAN, constând în dezvoltarea și modernizarea capacității de transport aerian a Forțelor Aeriene prin achiziția a 7 avioane tip C 27J Spartan și un pachet de suport logistic inițial, care include și un simulator de zbor. Contractor: ALENIA AERMACCHI SpA, Italia.

•Elicopter IAR 330 navalizat, pentru fregatele T22R. Programul de dotare cu elicoptere navale a fregatelor asigură creșterea sprijinului necesar participării în cadrul misiunilor internaționale, prin creșterea capabilității de luptă antisubmarin, a capabilității de căutare și salvare și / sau sprijinirea misiunilor de combatere a traficului ilegal pe mare. Contractori: IAR Brașov; Honeywell din Statele Unite; BAe Systems din Marea Britanie; Rafael, IMI, ELISRA și ELBIT Systems din Israel; TERMA, Danemarca.

Alte programe finalizate sunt: Sistem de rachete sol – aer cu rază medie Hawk XXI; transportorul blindat 8 x 8 Piranha IIIC (Contractor – GDELS MOWAG Elveția; Subcontractori: Uzina Mecanică București, PRO OPTICA și ELBIT Systems); radarul tridimensional mobil cu distanță mare de descoperire TPS-77; vehiculele de teren blindate și neblindate VAMTAC (Uzina Mecanică București, URO, VEHICULOS ESPECIALES UROVESA, IMAHO S.L. din Spania, MDH DEFENCE Marea Britanie).

Vânătorul de mine, clasa Sundown. Sursa: www.royalnavy.mod.uk

Programe de înzestrare în curs de contractare:

•Programul “Vânător de mine” a primit în luna mai a anului 2023 aprobarea Parlamentului României: Practic România a cumpărat două nave second-hand de tip vânător de mină din clasa Sandown, navele britanice (lansate la apă în anii 1999 și 2000) M110 Ramsey și M111 Blyth. Aceste două nave, printre ultimele și cele mai noi din clasa Sandown, au fost decomisionate de britanici în august 2021, au trecut prin șantierele navale Babcock și, în prezent, sunt în drum spre România.

•Armata Română a semnat un contract cadru de circa 900 milioane de euro cu General Dynamics European Land Systems pentru 227 de mașini de luptă Piranha 5. 133 de transportoare Piranha 5 vor fi complet produse și asamblate în România, la uzina Mecanică București și vor fi livrate către armata română în următorii ani. Turela (Elbit) și elementele optice (ProOptica) sunt fabricate în România. GDELS și UMB vor fabrica acest tip de vehicul blindat și pentru alte piețe de export din zonă (Cehia, Slovacia și Bulgaria), țări care derulează sau vor derula proceduri de selecție și achiziție de transportoare blindate pentru trupe.

•Sistemul HSAM Patriot – rachete sol aer cu rază mare de acțiune; Sistemul HIMARS – lansator multiplu de rachete cu rază mare (MLRS) și Sistemul SIML – instalații mobile de lansare rachete antinavă; cele trei sisteme sunt livrate de Guvernul Statelor Unite.

•Programele de înzestrare cu avioane F-16 multirol (negociat cu guvernele Portugaliei, Norvegiei și Statelor Unite) și de modernizare a platformei aeriene IAR-99, pentru dezvoltarea capabilității aeriene de școală și antrenament avansat, sprijin aerian apropiat și intervenție împotriva țintelor aeriene de viteză mică – contractat cu Avioane Craiova, dar mult întârziat (circa 2 ani).

•Achiziția de aparate de zbor fără pilot (UAV), contract obținut de Elbit Systems, compania israeliană fiind și singura care a depus o ofertă de 380 de milioane euro, plus TVA. Cele 7 sisteme UAS înseamnă de fapt 21 de drone, aparate de zbor, pentru că fiecare sistem de ghidare de zbor Watchkeeper X are prevăzute câte trei drone militare. Prin acordul semnat, Compania Elbit Systems Ltd este obligată să realizeze și să consolideze pe teritoriul național, la nivelul unor operatori economici din industria de apărare, o capacitate de producție, integrare, testare și mentenanță în domeniul militar pentru sistemele pe care le livrează.

Drone Watchkeeper. Sursa: umbrela-strategica.ro

Alte programe în curs de contractare sunt: Platforme de transport auto multifuncționale – camioane (livrate de Iveco, sunt asamblate la Petrești, Dâmbovița); Sistem radar de supraveghere terestră GSR pentru Forțe Terestre; Echipamente și sisteme de detecție, avertizare, decontaminare și protecție (individuală și colectivă).

PROGRAME DE ULTIMĂ ORĂ, REZULTATUL LECȚIILOR ÎNVĂȚATE

Noile programe de înzestrare cerute de Ministerul Apărării Naționale sunt, pe scurt, următoarele: (i)Sisteme C4I cu capabilități de integrare ISTAR; (ii)Sistem armament individual tip NATO; (iii)Aparatură optică și optoelectronică – Etapa I; (iv)Sistem de război electronic mobil; (v)Modernizare sistem artilerie antiaeriană Oerlikon Model GDF 103 la standardul sistem artilerie antiaeriană cu capacități CRAM; (vi)Sistem de securitate și apărare cibernetică și (vii)Autovehicule tactice blindate de tip ușor.

•Programul de înzestrare care constă în achiziția a 16 sisteme integrate de arme SHORAD (SHort Range Air Defense) – VSHORAD (Very SHort Range Air Defense) pentru Forțele Aeriene și 9 sisteme de arme SHORAD și 16 sisteme  de arme VSHORAD pentru Forțele Terestre, inclusiv a suportului logistic și a echipamentelor specifice de instruire și antrenament. Valoarea totală a programului de înzestrare este estimată la 4,2 mld euro. Contractori: Raytheon Missiles&Defense a propus României sistemul NASAMS (Norwegian/National Advanced Surface to Air Missile System), un sistem dezvoltat împreună cu norvegienii de la Kongsberg.

•Programul de înzestrare “Mașina de luptă a infanteriei, pe șenile – MLI” constă în achiziția a 298 de complete MLI, în varianta de bază și derivate, inclusiv stocul strategic și operativ. MLI va intra în dotarea structurilor de infanterie mecanizată din cadrul Forțelor Terestre. Valoarea totală a programului de înzestrare este estimată la 2,99 mld euro. Contractori: General Dynamics European Land Systems (GDELS) oferă mașina de luptă pe șenile ASCOD (Austrian Spanish Cooperation Development). ASCOD-ul ar fi înarmat cu aceeași turelă cu tun de 30 de mm produsă complet în România de către Elbit și pe care o regăsim pe Piranha 5. Turela de pe ASCOD vine și cu lansatoare integrate de rachete ghidate antitanc Spike, aceleași rachete folosite și de Armata Română.

Sistemul SHORAD. Sursa: defensenews.com

•Programul de înzestrare “Sistem obuzier cal. 155 mm de nivel Batalion” constă în achiziția a 5 sisteme obuzier calibru 155 mm de nivel Batalion autopropulsat. Obuzierele vor intra în dotarea a cinci unități de tip batalion din cadrul Forțelor Terestre. Valoarea totală a programului de înzestrare este estimată la 1,923 mld dolari. Contractori: Elbit a trimis oferta companiei atât pentru tunuri de calibru 155mm tractat, cât și pentru cele autopropulsate: sistemul ATMOS – ce poate fi montat atât pe camioane, cât și pe platforme șenilate și varianta de generație următoare SIGMA, o variantă ATMOS ce are o turelă complet automatizată, unde obuzele sunt încărcate automat și care are nevoie doar de doi oameni pentru a fi operată. SIGMA a fost proiectată de Elbit în România și este în teste în Israel. Ambele modele pot fi fabricate în România.

•România dorește să se doteze cu avioane F-35 în două faze: Faza 1 (2 escadrile-32 de avioane), Faza 2 (1 escadrila-16 avioane). Valoarea estimată este de 6,5 miliarde de dolari SUA.

•Armata Română a cerut aprobarea Parlamentului pentru achiziția a 54 de tancuri Abrams modernizate în varianta M1A2 și 12 derivate, pe șasiu de tanc, în uz, din stocul Armatei SUA; muniția și simulatoarele de instruire. În mai 2022, americanii de la General Dynamics au prezentat tancul Abrams ca o variantă pentru România.

•România a intrat, alături de alte 18 țări NATO în prezent, într-o inițiativă a Germaniei – European Sky Shield Initiative (ESSI) – ce presupune realizarea unui scut antiaerian european bazat pe trei tipuri de sisteme – IRIS-T (Germania) pe rază medie, Patriot (SUA) pe rază mediu-lungă și Arrow 3 (Israel) pe rază foarte lungă.

•Programul de înzestrare “Rachetă aer-aer dirijată radar cu rază medie de acțiune AIM-120 AMRAAM” constă în achiziția a 186 rachete aer-aer dirijate prin radar cu rază medie de acțiune, de tipul AIM-120, AMRAAM, special configurate pentru a fi integrate pe aeronavele F-16 din dotarea Forțelor Aeriene. Achiziția va fi realizată în baza unor acorduri cu SUA de tip Guvern la Guvern, cu derulare în etape succesive, corelat cu intrarea în serviciu a aeronavelor F-16. Valoarea estimată a achiziției este de 372 milioane de dolari.

•În vara anului 2022 a demarat o licitație publică de aproape 680 de milioane de euro să achiziționeze peste 230 de sisteme portabile de rachete antiaeriene (MANPADS). La această licitație s-a înscris și producătorul european de rachete MBDA; unul din cei mai mari jucători la nivel mondial, cu o sistemul lor bazat pe racheta Mistral 3 (producție Franța).

MARILE EȘECURI ȘI OPORTUNITĂȚILE INDUSTRIEI NAȚIONALE DE APĂRARE

Cel mai răsunător eșec de înzestrare, totodată o imensă oportunitate ratată pentru industria noastră de apărare: după 7 ani de proceduri tergiversate, la peste 4 ani de la desemnarea contractorului francez Naval Group drept câștigător pentru construirea în șantierul naval Constanța a patru corvete multifuncționale și modernizarea cele două fregate T22R din flota românească, Ministerul Apărării Naționale a ales să renunțe la programul de construcție de corvete noi (a fost anulată procedura fără să se recurgă la o negociere cu grupul olandez Damen care își menținuse oferta clasată pe locul secund).

În prezent au loc negocieri pentru modernizarea celor două fregate T22R (cumpărate din Marea Britanie) – Regele Ferdinand și Regina Maria – și dotarea lor cu sisteme de combat management americane, sisteme anti-navă și antiaeriene, precum și radare și alte elemente moderne. Pentru acest program, care ar urma să se desfășoare în Șantierul Naval Mangalia, România urmează să solicite acceptul Guvernului statelor Unite, pentru transferul sistemelor și armelor necesare.

Submarin din clasa Scorpene. Sursa: europalibera.org

Parlamentul României a aprobat modernizarea navelor purtătoare de rachete din clasa Tarantul și dotarea lor cu rachete anti-navă NSM, operațiunile urmând să aibă loc tot în Șantierul Naval Mangalia. Programul are o valoare estimată de circa 375 milioane de euro și prevede instalarea de lansatoare NSM în locul vechilor lansatoare de rachete sovietice P-15 Termit; mai exact câte două lansatoare a câte patru rachete pentru fiecare navă.

Cel mai mare program naval al României pe termen mediu și lung este cel de achiziție a două submarine din clasa Scorpene franțuzești, produse de compania Naval Group, în valoare estimată de 2 miliarde de euro. Negocierea este de tip Guvern la Guvern cu Franța, așa cum arată HotNews. Construcția celor două submarine Scorpene ar urma să fie făcută exclusiv în șantierele Naval Group din Franța. Deocamdată Armata încă este în etapa conturării detaliilor cooperării: construcție, dotare, armament, mentenanță și antrenarea echipajelor.

În mai 2019, ministrul Economiei de la vremea respectivă, Niculae Bădălău, a declarat că Uzina Mecanică Plopeni, filială a Romarm, urma să înceapă (în aproximativ șase luni) producția de arme de asalt Beretta, în baza unui memorandum de înțelegere semnat cu compania italiană Beretta Holding. Statul român urma să dețină 80% din compania mixtă, prin Uzina Mecanică Plopeni, iar restul de 20% de către Beretta Holding.

Proiectul nu s-a materializat și Florin Spătaru, ministru al economiei în guvernul Nicolae Ciucă vorbea de ridicarea unei linii de asamblare de armament de asalt Beretta ca proiect greenfield la Drobeta Turnu-Severin. Recent, ministrul economiei în guvernul Marcel Cioacu, Ștefan-Radu Oprea, declara la rândul său:

Este în lucru în minister ideea de a aduce proiectul Beretta (arma de asalt Beretta ARX 160) la Cugir, pentru că de prea multă vreme am vorbit de el. A început în 2018 sau în 2019 a fost semnat cu Uzina Mecanică de la Plopeni, dar care are un alt specific. Acolo nu se produc arme, nu se produc pistoale, nu se produc puști, nu se produc puști de asalt, nu se produc mitraliere. (…) Eu cred că firesc este ca acest proiect să ajungă la Cugir. Deja suntem cu acest proiect în interiorul ministerului, partea de avizare internă, de mandat către Adunarea generală a acționarilor de a vedea acest proiect către Cugir, așa cum este normal.

România produce arme de asalt după modelul sovietic cunoscut (proiectul Mihail Kalașnikov, vestita AK – 47), la diverse calibre, destinate atât echipării trupelor de infanterie, cât și altor categorii de trupe sau mașini de luptă, inclusiv la standarde NATO. Totuși, proiectul Beretta este unul extrem de important pentru a aduce echiparea armatei cu armament individual în secolul XXI. Deocamdată acest proiect este un eșec total.

Comisia Europeană a prezentat în mai ac. un instrument financiar în valoare de 500 de milioane de euro, în vederea creșterii capacității de producție a munițiilor în Uniunea Europeană. Planul prevede atingerea unui nivel de un milion de obuze pe an, pentru refacerea arsenalelor în paralel cu aprovizionarea Ucrainei.

La reuniunea de la Bruxelles, din iulie ac., înainte de summitul de la Vilnius, au participat reprezentanți de nivel înalt și directori generali ai companiilor de apărare, în special ale celor care produc diferite tipuri de muniție. Pe partea industriei europene de apărare au fost invitați la discuții reprezentați ai FN Herstal din Belgia, MBDA (companie franco-italiană), Patria din Finlanda, Rheinmetall din Germania, Nammo din Norvegia, KNDS (companie franco-germană), Leonardo din Italia, precum și Roketsan din Turcia; industrii de pe flancul estic al NATO, cum ar fi Arsenal din Bulgaria și Cehoslovac Group (Cehia).

Din SUA au fost prezente Raytheon Technologies și Lockheed Martin, care produc sisteme de rachete Javelin, HIMARS și Patriot trimise forțelor armate ucrainene. Lista companiilor invitate a inclus și Baykar din Turcia sau Tekever din Portugalia, precum și British BAE Systems, Romarm din România, producătorul croat de tancuri de luptă Đuro Đaković Grupa, Milrem Robotics din Estonia și Thales din Belgia.

Nu este clar cu ce anume s-a întors Romarm de la Bruxelles, rămâne să vedem, dar este bine de știut că, pe lista primelor zece companii românești care au exportat oficial bunuri și servicii în Ucraina în anul 2022, Romarm figurează la poziția 10, iar Romtehnica pe poziția 1.

Ceea ce ar trebui să ne preocupe însă, și încă în cel mai înalt grad, este că, de la an la an, România a coborât 9 locuri în clasamentul forței militare și acest lucru s-a întâmplat din două motive: pentru că multe state au început să-și consolideze accelerat capabilitățile militare, bazându-se de cele mai multe ori pe propriile capacități de inovare, cercetare și producție, dar și pentru că autoritățile din țara noastră nu au găsit soluții eficiente să țină pasul cu aceste evoluții.

Altfel spus, când nu ai o industrie de apărare autohtonă flexibilă și performantă și depinzi mult prea mult de importuri, te afli într-o situație critică, de risc, adică ești nepermis de vulnerabil.