logo
RNTV Live

EDITORIALUL DE LUNI. ÎNTRE CUPONUL DE PENSIE ȘI REFORMA STATULUI SAU CE NE PUTEM PERMITE ȘI CE NU

Pensii – Fond
Felea Cristian

“Noi nu vrem să recunoaștem un lucru foarte clar și anume că începând din 2016 toată populația României: bebeluși, casnice, salariați, pensionari, tot ce vreți dumneavoastră, trăim peste posibilități. Pentru că asta înseamnă să te împrumuți și să-ți crești deficitele. Noi trăim mai bine decât ne putem permite. Și vedem lucrul ăsta, faptul că datoria externă a ajuns la 160 de miliarde de euro, adică 8.000 euro de bebeluș, bătrân, casnică sau salariat, fără ca de acești bani noi să fi făcut capacități de producție din care să putem replăti datoria. Am dat-o pe excursii, pe vile, pe vuitoane, pe mașini de fițe și așa mai departe.”

Valentin Lazea, economistul șef al BNR (extras dintr-un op-ed recent)

Dacă stăm strâmb și judecăm drept, cum ne îndeamnă o vorbă înțeleaptă din bătrâni, știm, simțim intuitiv că Valentin Lazea are dreptate, după care alegem să ne revoltăm: Cum adică are dreptate? Ce, eu am mașină de fițe, am eu sacoșe Louis Vuitton? Îmi fac eu vacanțele în străinătate (bine, câteodată la bulgari, dar nu se pune că e mai ieftin acolo)? Și atunci de ce să mi se spună mie – Mie! – că am trăit peste posibilități în ultimii șapte ani? Românul este sărac și trăiește în sărăcie, este săracul Europei, cum adică trăiește peste posibilități?

Dar Valentin Lazea, stând în față cu cărțile contabile ale patriei deschise, vede pe-o pagină veniturile și pe cealaltă cheltuielile noastre, ale tuturor care formăm țara asta România și socotește: ce producem (și consumăm sau exportăm), ce remiteri de la românii plecați în lume ajung în țară, ce investiții străine se fac în România, versus ce importăm ca să consumăm, dar și ca să producem, ce plătim pentru vacanțele prin lume sau investițiile pe care le facem noi în străinătate, ce investiții străine își repatriază profiturile  – și, din păcate, observă că se obține un deficit, așa numit de cont curent.

Contul curent, comparativ la 9 luni din 2023 și 2022. Sursa: cursdeguvernare.ro

Din ianuarie și până în septembrie 2023 deficitul de cont curent al României este ceva mai mult de 16 miliarde de euro – adică România doar în primele 9 luni ale anului curent a cheltuit cu 16 miliarde de euro mai mult decât și-a permis ca venituri. Ceva mai bine decât anul trecut, când în aceleași 9 luni ale anului cheltuisem cu 21,147 miliarde de euro mai mult decât ne-am fi permis. Există și un efect al acestui trai peste posibilități: datoria externă a României a ajuns la 161,262 miliarde de euro. Cum s-a ajuns aici? Cum de a fost posibil? Mai putem face ceva ca lucrurile să nu se înrăutățească?

DE CE AM AJUNS AICI ȘI UN EXEMPLU

Știm că indicatorul atât de cunoscut PIB – Produsul Intern Brut, la care se raportează multe din planurile guvernelor, cum ar fi de exemplu construcția bugetară, este de 282,4 miliarde de euro în anul 2022. Din diverse motive, pe care nu le mai reiau, pentru că am mai scris despre ale în alte editoriale, performanța statului în ultimii ani la colectarea de venituri la buget este de 27% din PIB (adică circa 76,3 miliarde de euro).

Conform regulamentelor de stabilitate financiar bugetară a statelor membre ale Uniunii Europene, Comisia Europeană recomandă ca deficitul bugetar să nu fie mai mare de 3% – prevedere pe care, de fapt, noi nu o mai respectăm din vremea guvernelor sponsorizate de Liviu Dragnea -, nivel considerat sustenabil pentru că el trebuie compensat prin contractarea de împrumuturi de către stat.

Deci, în limite rezonabile, puteam construi un buget în anul 2022 de circa 84,8 miliarde de lei. Nu a fost cazul, pentru că deficitul bugetar a fost de 5,68%, adică cu 2,68% din PIB mai mult decât era prudent să ne permitem. Cu alte cuvinte, Ministerul de Finanțe a împrumutat mai mulți bani pentru a finanța deficitul decât în opțiunea prudentă.

În 2022, cei de la Ministerul de Finanțe se uită la două instituții care îl ajută să construiască un buget pentru anul următor, adică pentru anul 2023, în care ne aflăm: Institutul Național de Statistică și Comisia Națională de Strategie și Prognoză. Cei de la prognoză au dat o estimare de creștere a PIB cu 2,8% în anul 2023, adică undeva peste 290,3 miliarde de euro. De aici noi calcule: venituri la buget – 78,3 miliarde de euro; deficit bugetar planificat 4,4% din PIB, adică cheltuieli de 91 miliarde de euro. Toate sunt cifre pur teoretice (și nu vreau să intru în detalii cu PIB nominal etc.), pentru că, așa cum știm deja încă din vară, bugetul avea probleme să se încadreze în cifrele planificate.

Și ce face statul când nu-i ies calculele contabile? Se împrumută, firește! De ce o face? Pentru că are cheltuieli deja angajate: pensii, salarii, facturile de funcționare ale instituțiilor statului, cofinanțări de investiții (minoritare, pentru că banii vin mai ales din Bugetul Unional – fondurile europene), finanțări de investiții (Planul “Anghel Saligny”), finanțări acordate UAT-urilor, plata dobânzilor la împrumuturile externe scadente etc..

La început de noiembrie ac., prognoza de creștere economică pentru anul 2023 a fost revizuită de Comisia de Prognoză în scădere, de la 2,8% la 2% și, evident, deficitul bugetar în creștere, undeva în jurul a 5,5%, conform afirmațiilor ministrului fondurilor europene, Adrian Câciu. În schimb, Comisia de Prognoza este foarte optimistă pentru anul 2024 (vezi aici): creștere economică de 3,4%, PIB nominal de 350 miliarde de euro, salariul mediu net de 950 de euro, inflația de 4,5%. De unde această bogăție în 2024, după atâtea eșecuri în 2023?

Simplu, totul are o explicație, dar va avea și consecințe pe măsură! Explicația constă într-o teorie economică numită “wage-led growth” – WLG (vezi aici studiul BNR, semnat de Cezar Boțel), adică pe scurt, dezvoltarea statului bazată pe accelerarea creșterii veniturilor populației: statul impulsionează creșterea veniturilor populației (salarii, pensii, alte tipuri de alocații) care, legate de o taxare înaltă a acestor venituri, ridică și veniturile bugetului de stat, pe de-o parte, iar pe de altă parte, invită populația la consum, consum care se constituie în motor de creștere al PIB-ului.

Economistul Cristian Socol. Sursa: economie.ase.ro

Principalul susținător al acestei teorii este economistul Cristian Socol, foarte influent în PSD și pe vremea lui Liviu Dragnea, și pe vremea lui Marcel Ciolacu, după cum se vede. La prima vedere, fără cine știe de cunoștințe de economie, se constată cel puțin două vulnerabilități majore ale teoriei WLG.

Prima vulnerabilitate: ca să crești veniturile populației varianta bună ar fi să dispui de un excedent bugetar, dar nu este cazul României, și atunci rămâne varianta problematică (în cazul dâmbovițean vicioasă) a împrumutului de pe piețele externe și din intern. Deci te obligi să crești povara datoriei externe printr-o acțiune directă. A doua vulnerabilitate: creșterea consumului populației, dacă nu găsește debușeu în producția internă, multiplică importurile pentru consum și crește deficitul de cont curent. Scoate bani din economie, creditând alte economii. Împrumuți pe buzunarul cetățenilor, ca să bagi bani în buzunarele altora, care îți oferă marfa cerută de cetățenii care se trezesc brusc (nu este vina lor!) cu mai mulți bani în buzunar. Cazul României, evident.

În concluzie: poate că WLG este o teorie cu anumite merite, dar aplicarea sa în cazul României poate fi asimilată cu o dietă care alimentează cu glucoză și proteină un țesut canceros. Pentru cine are îndoieli că raționamentul meu este corect, să analizeze cazul Greciei în anii 2008 – 2012.

PRIMA LOVITURĂ WLG: LEGEA PENSIILOR

Toate aspectele legate de Legea pensiilor, inclusiv cele privitoare la sursele de finanțare, au fost clarificate în ședința Coaliției din această după-amiază. Prin urmare, Legea intră în line dreaptă în Parlament, fiind susținută de întreaga Coaliție. Totodată, am decis ca, împreună cu domnul președinte Ciucă, să depunem cât mai repede un proiect pentru combaterea evaziunii fiscale și creșterea încasărilor la buget. Îi asigur pe pensionari că ne vom ține de cuvânt! Pensiile vor fi indexate, iar inechitățile eliminate prin recalculare!! – Marcel Ciolacu, mesaj postat pe contul de Facebook. Și un bemol, tot pe Facebook, de la președintele Senatului, Nicolae Ciucă: Am analizat, de asemenea, reorganizarea internă a ministerelor, primele două vizate fiind cel al Agriculturii și cel al Mediului. Se urmărește flexibilizarea proceselor de decizie, pentru ca structurile instituționale să devină mai eficiente, cheltuind mai puțini bani publici. În același registru, am discutat despre îmbunătățirea colectării.

Impactul noii legi a pensiilor, calculat de Ministerul de Finanțe

Pe scurt, PSD și PNL și-au dat mâna, după o săptămână de lupte fratricide, și au decis să meargă pe mâna lui Cristian Socol în privința pensiilor, care vor crește în ianuarie 2024 cu 13,8% prin indexarea cu rata inflației, calculată pentru anul 2022, și unele recalculate în septembrie 2024, după o formulă propusă de noua lege a pensiilor, și va urma se pare o creștere medie a unor pensii cu alte 40%. Ministerul Finanțelor a făcut calculul de impact al cheltuielii totale presupus de acest impuls puternic de creștere de venituri și a rezultat ceea ce Economedia a publicat în tabelul alăturat.

Discuția simplistă ar fi dacă este sau nu etic, moral să fie revizuite pensiile actuale și aici aș vrea să subliniez un simplu fapt: “legea pensiilor Simona Bucura-Oprescu” își propune să corecteze inegalitățile pe care, în fond, le-a creat aplicarea “legii pensiilor Olguța Vasilescu”, care la rândul său dădea asigurări că inegalitățile în plata pensiilor vor fi astfel rezolvate.

Simona Bucura-Oprescu, ministrul muncii. Sursa: mmuncii.ro

Conform Adevărul, care a studiat proiectul noii legi a pensiilor, principalele prevederi ale acesteia (care ar trebui să se aplice începând cu 1 ianuarie 2024) sunt:

(i) Stagiul complet de cotizare reprezintă perioada de timp în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv, pentru a beneficia de reducerea vârstei standard de pensionare în vederea obținerii pensiei pentru limită de vârstă sau a pensiei anticipate. Stagiul minim de cotizare reprezintă perioada minimă de timp în care asigurații au realizat stagiu de cotizare contributiv pentru a beneficia de pensie pentru limită de vârstă.

(ii) Reglementările referitoare la contractul de asigurare socială vizează, printre altele, categoriile de persoane care pot achita contribuțiile de asigurări sociale pe o perioada de maximum 6 ani la alegere din perioade diferite, anterioare încheierii contractului, în care nu au desfășurat activități profesionale și nu au avut calitatea de pensionar.

(iii) Vârsta standard de pensionare este de 65 de ani atât pentru bărbați, cât și pentru femei. Atingerea acestei vârste se realizează prin creșterea vârstelor standard de pensionare, conform eșalonării prevăzute în anexa legii. Stagiul minim de cotizare este de 15 ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Stagiul complet de cotizare contributiv, este de 35 de ani, atât pentru femei, cât și pentru bărbați. Atingerea acestui stagiu se realizează prin creșterea stagiului complet de cotizare, conform eșalonării prevăzute în aceeași anexă a legii.

(iv) Cuantumul pensiei se determină prin înmulțirea numărului total de puncte realizat de asigurat cu valoarea punctului de referință (VPR). VPR reprezintă raportul dintre valoarea punctului de pensie la data intrării în vigoare a proiectului de lege și nivelul mediu al stagiilor de cotizare prevăzut de legislația anterioară, respectiv 25. La data intrării în vigoare valoarea punctului de referință este 81 lei, care va fi indexat anual, în luna ianuarie, cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut realizat. Numărul total de puncte realizat de asigurat se obține din însumarea punctajelor anuale ale acestuia și a numărului de puncte de stabilitate. Punctajul anual al asiguratului se determină prin împărțirea la 12 a sumelor punctajelor lunare realizate într-un an calendaristic.

(v) Pentru stagiul de cotizare contributiv realizat peste 25 de ani contributivi se acordă un număr de puncte de stabilitate astfel: 0,50 puncte pentru fiecare an realizat peste 25 de ani; 0,75 puncte pentru fiecare an realizat peste 30 de ani; 1 punct pentru fiecare an realizat peste 35 de ani.

(vi) Sunt considerate perioade asimilate vechimii acele perioade în care asiguratul: a urmat cursurile de zi sau cu frecvență ale învățământului universitar pe toată perioada de studii; a satisfăcut serviciul militar; a beneficiat în perioada 1 aprilie 2001 – 1 ianuarie 2006, de indemnizații de asigurări sociale; a beneficiat după 1 ianuarie 2005 de concediu pentru incapacitate temporară de muncă cauzată de accident de muncă sau boli profesionale; a beneficiat după 1 ianuarie 2006 de concediu pentru creșterea copilului în vârstă de până la 2 ani sau, în cazul copilului cu handicap, de până la 3 ani respectiv 7 ani.

Există o categorie de pensionari care nu vor primi niciun leu la recalcularea prevăzută de noua lege, pentru că au cotizat mult prea puțin. Conform declarațiilor lui Daniel Baciu, șeful Casei de Pensii, citat de Newsweek, este cazul celor care au îndeplinit doar stagiul minim de cotizare: Ei au contribuit puțin. 15 ani este stagiu minim de cotizare care e prevăzut în legislație. Având doar 15 ani cotizați, ei nu mai primesc acel punctaj suplimentar care se acordă celor care au muncit 25 de ani.

VOR URMA ALTE POMENI ELECTORALE CU CERTE CONSECINȚE POSTELECTORALE

Reproduc un dialog care a avut loc în Senat, în comisia de specialitate care a dat avizul pe proiectul noii legi a pensiilor (HotNews):

Senatorul PSD Daniel Zamfir: Văd aici o serie de colegi îngrijorați de această lege. Vreau să vă spun ceva foarte clar: această lege aduce o echitate despre care de mulți ani vorbim. De vreo 20 de ani de zile oamenii așteaptă de la clasa politică să le facă dreptate. Nu ați domnilor de la USR că oamenii nu ne-au votat ca să ne plângem că nu sunt bani? Aici este vorba de decizie politică, de determinare. Guvernul asta a decis să pună capăt inechității sociale.

Senatorul USR Anca Dragu: Ar trebui să vă intereseze ce spun pensionarii și dacă ei cred ce le spuneți voi. V-am cerut să spuneți impactul bugetar. Noi nu avem rectificare. Nu știm cum arată bugetul anului 2024 și vrem să știm dacă această lege este sustenabilă.

Senatorul Daniel Zamfir vorbește peste senatoarea Anca Dragu: Stați liniștiți. Voi nu știți nimic. Ați făcut o prostie de PNRR, ați făcut o mare porcărie!

Senatorul PSD Ion Rotaru președintele Comisiei pentru Muncă: Ministerul Muncii a depus un efort fabulos pentru elaborarea acestei legi. Fiecare articol în parte s-a discutat cu Banca Mondială, aceste articole s-au scris cu toate responsabilitatea. Sigur se va găsi și sursa de finanțare, pe încasări, digitalizare, măsuri care vor fi luate în perioada următoare.

Am reprodus o mostră din dezbaterile parlamentarilor pe marginea unei legi care va avea, conform calculelor Ministerului de Finanțe, un impact de 58 de miliarde de lei în anii 2024 – 2025, adică în jurul a 3% din PIB, avându-l în rol de Bufon al Curții pe traseistul parlamentar (PDL→PNL→ALDE→PSD) Daniel Zamfir.

Dezbateri în comisii la Senat. Sursa: bihoreanul.ro

Care ar fi – absolut teoretic, să reținem – resursele prin care să fie acoperite cele 58 de miliarde de lei? O spune Nicolae Ciucă, cu referire la prezumatele măsuri legislative de întărire a cadrului de combatere a evaziunii fiscale (Bursa): Principala sursă de finanțare poate fi combaterea evaziunii privind plata TVA, care este de 45 miliarde lei. Vom face tot ce e posibil să continuăm măsurile implementate în acest sens, iar acum vorbim și despre acest proces de digitalizare și nu numai, pentru că este vorba despre funcționarea întregului sistem din ANAF la nivel central și la nivel local pentru a putea să monitorizeze, să identifice riscurile și să ia măsuri în consecință.

Cum ar spune finanțiștii, “apă de ploaie”: nu poate fi clădit niciun proiect serios de buget național care să se bazeze pe un cadru legislativ și o serie de declarații politice de intenție (reluate de fiecare guvernare în ultimele decenii) privind combaterea evaziunii fiscale, în special pentru a înlătura “gaura neîncasării” la TVA, calculată de economistul Gabriel Biriș undeva între 9 și 11 miliarde de euro.

Și încă nu avem toate datele despre noua lege a salarizării unice, care ar urma – așa cum anunță Guvernul – să fie finalizată undeva în martie 2024, cu dispoziții care ar trebui să fie aplicate după 1 ianuarie 2025 (asta dacă sub presiunea electorală, guvernul Ciolacu nu va anula printr-o OUG dispoziția legală care impune să nu poată fi luate astfel de măsuri cu 6 luni înainte de alegeri). Ce rapid am trecut în spațiul public de la dezbaterea din vară, despre “cum acoperim gaura bugetară de 30 de miliarde?” la “nu este o problemă să găsim resurse pentru plata pensiilor în 2024 și 2025!”, iresponsabil de repede. Mai înțelege cineva ceva?

Mă întorc acum la avertismentul lui Valentin Lazea și, în loc de concluzie, încerc să-l întăresc alăturându-i alte avertismente formulate de profesorul Bogdan Glăvan (director al Centrului de Economie Politică și Afaceri româno-american “Murray Rothbard”) și consultantul economic Adrian Negrescu (FRAMES):

Bogdan Glăvan: România trăiește în prezent pe datorie, statul nu a făcut consolidare bugetară. De fapt, singura consolidare făcută a fost în 2021, când am scăzut deficitul din pandemie de la 9% la 7%, dar după aia s-a terminat. Fără consolidare bugetară, mai devreme sau mai târziu vom fi nevoiți, vom fi forțați de Comisia Europeană, de către FMI să luăm măsuri “heirupiste”, dure și proaste pentru societate, adică este inevitabil. (…) Dacă mă întrebați pe mine, lucrurile cu adevărat rele sunt la orizontul lui 2030. Pentru că în 2030 noi vom fi terminat PNRR-ul, vom fi terminat fondurile europene și aș spune că nu este clar ce fonduri europene vor mai veni în România la vremea respectivă.

Adrian Negrescu: 2025 va fi un an de recesiune în România. Adică toate premisele merg către această situație, în condițiile în care vor fi amânate foarte multe reforme anul viitor. 2024 va fi un an de îngheț din punct de vedere decizional în România. Și toate măsurile astea care vizează în special reducerea cheltuielilor bugetare, rezolvarea problemelor structurale ale economiei vor fi amânate pentru 2025. (…) Gândiți-vă că vor ieși la pensie decrețeii, circa 1,8 milioane de oameni! Numărul cetățenilor din România va scădea foarte mult, adică cu cel puțin 500.000, în condițiile în care sporul natural, adică numărul de nașteri din România este din ce în ce mai mic. Politicile publice nu sunt menite să susțină crearea de locuri de muncă, absolut necesare în contextul actual.

Post-scriptum: Soluțiile de echilibrare financiar-bugetară nu sunt apanajul savanților, ele țin de domeniul evidenței și bunului simț; cu toate acestea, de ceva vreme guvernele se feresc de ele. Sunt considerente politice la mijloc, de context internațional, dar și mult amatorism, veleitarism sau rea credință. Și așa nu putem avansa decât spre un soi de dezastru anunțat.

COREP 07 SRL - Firma de constructiigristotermo-ploiestiromsilvaspalatoria-haroldrompetromparc industrialCabinet veterinareko-angajeazaekond-angajeazasponsor