EDITORIALUL DE LUNI. BUCUREȘTI, CA FACTOR CATALIZATOR AL REZILIENȚEI ESTULUI EUROPEI, ÎN UMBRA DRONELOR RUSEȘTI

“Războiul din Ucraina ne arată că suntem într-un moment de ‘a fi sau a nu fi’ din perspectiva securității. Trebuie să fim capabili să putem transporta, cu ușurință, echipamente, furnituri, ajutor umanitar. Fără drumuri, căi ferate, legături la Internet bune, toate aceste transporturi nu sunt posibile. Toate proiectele, fiecare euro cheltuit sprijină și infrastructura Europei, e evident, dar constituie și un exemplu și pentru Ucraina și Moldova.”

Andrzej Duda, președintele Poloniei, declarație la conferința de presă comună

Formatul de asociere a țărilor de pe flancul estic al Uniunii Europene, cunoscut astăzi sub denumirea “Inițiativa celor Trei Mări” sau “I3M”, a fost constituit la inițiativa Poloniei și Croației, căreia i s-a asociat și România în anul 2015, prima reuniune fiind organizată la Dubrovnik, în Croația. De atunci și până în septembrie ac. au mai fost organizate alte șase reuniuni, dintre care una găzduită tot de România, în anul 2018.

După București 2023, I3M a devenit o platformă de asociere a 13 state, pentru că în acest an Grecia a devenit al treisprezecelea membru cu drepturi depline; în plus, la București s-a hotărât admiterea cererilor formulate de Ucraina și Republica Moldova, de a deveni state asociate ale Formatului I3M.

Liderii I3M prezenți la Forumul de Afaceri organizat la Palatul Parlamentului. Sursa: presidency.ro/files/photo_gallery

Până să se alăture și Grecia, grupul țărilor din Formatul I3M reprezentau 28% din suprafața Uniunii, 22% din populație și doar 10% din PIB-ul unional. Probabil că, după alăturarea celui de-al treisprezecelea stat membru, suprafața a crescut la 31%, populația la 24% și PIB-ul undeva în jurul a 12% sau 13%. Ori, exact despre acest lucru este vorba: decalajele existente între Est și Vest, majoritatea statelor I3M fiind blocate timp de aproape 45 de ani în sfera de interese a fostei Uniuni Sovietice, care nu doar că le-a spoliat după al doilea război mondial și a condus o amplă operațiune de lichidare a elitelor acestor state, dar le-a mai și obligat să băltească economic în chinga CAER.

I3M și-a propus de la început ca obiectiv creșterea convergenței și a coeziunii, în paralel cu reducerea decalajului de dezvoltare economică între diferite zone și state membre ale UE, prin creșterea interconectivității în regiune, în domeniile energiei, transporturilor și celui digital. Principiile de bază ale Inițiativei celor Trei Mări sunt: promovarea dezvoltării economice, creșterea coeziunii la nivel european și consolidarea legăturilor transatlantice.

La precedenta reuniune I3M de la București, din 2018, formatului i s-au adăugat câteva dimensiuni noi: în primul rând un Forum de Afaceri. La Forumul de afaceri de la București din 2018 s-au reunit peste 600 participanți (oficiali și reprezentanți ai mediului de afaceri) din țările participante la I3M, alte state membre ale UE, din SUA, din statele din Balcanii de Vest, Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Totodată, o parte din statele participante I3M – Croația, Republica Cehă, Letonia, Polonia, România, Slovacia – au semnat o Scrisoare de Intenție privind înființarea Fondului de Investiții al I3M.

REUNIUNEA DE LA PALATUL COTROCENI, SUB SEMNUL DRONEI

După ceremonia primirilor oficiale la Palatul Cotroceni și fotografia de grup, liderii statelor participante la reuniune, precum și alți oficiali au asistat la discursurile de deschidere a summit-ului, primul fiind susținut, desigur, de președintele României, Klaus Iohannis. Iar Klaus Iohannis a fost nevoit să se refere încă de la început la un eveniment care a umbrit eforturile României ca țară gazdă, pentru că, după două zile în care se negase posibilitatea ca drone sau resturi de drone rusești destinate atacării porturilor dunărene ale Ucrainei să ne fi survolat teritoriul, autoritățile române descoperiseră totuși dovezi ale prăbușirii unor astfel de aparate de zbor în Delta Dunării:

Deschiderea sesiunii de la Palatul Cotroceni. Sursa: hotnews.ro

Înainte de a vorbi despre Summit, doresc să mă refer la informațiile de ultimă oră privind identificarea, de către MApN, pe teritoriul României, în proximitatea frontierei cu Ucraina, a unor componente care ar putea fi de dronă.

Am fost informat în timp real de către Ministerul Apărării cu privire la această descoperire și am solicitat investigarea de urgență și profesionistă a provenienței acestor componente, precum și a momentului și circumstanțelor în care acestea au ajuns pe teritoriul României.

În cazul în care se confirmă că aceste elemente provin dintr-o dronă rusească, o astfel de situație ar fi complet inadmisibilă și o violare gravă a suveranității și integrității teritoriale ale României, stat aliat NATO.

Așa cum am mai menționat, aceste atacuri asupra infrastructurii civile ucrainene, care sunt crime de război, au loc la o distanță foarte mică de granița românească. Suntem însă alerți și în contact permanent cu ceilalți aliați din NATO.

O repet: în cadrul NATO suntem foarte bine apărați, iar România beneficiază de garanții de securitate extrem de puternice, cele mai puternice din toată istoria noastră.

Desigur, nu s-a discutat oficial foarte mult în context despre implicațiile bâlbelor autorităților române în privința survolului dronelor rusești, deși oficialitățile ucrainene prezentaseră anterior dovezi privind situația și nedumerirea că România permite astfel de survoluri, cu aparate care atacă ținte de pe teritoriul Ucrainei – ceea ce, la limită, poate fi considerată o complicitate cu Rusia, doar că ucrainenii nu au mers până acolo, înțelegând că la noi este vorba mai mult de dezorganizare și incompetență – dar problema este una foarte serioasă.

Sunt trei momente importante legate de reuniunea de la Cotroceni, ce țin de discursurile inaugurale, inclusiv de intervenția video a președintelui ucrainean, Volodimir Zelenski, de declarația finală a reuniunii și, în fine, de conferința de presă de la finalul lucrărilor. În declarația de deschidere, Klaus Iohannis insistat pe următoarea idee:

Vom lua decizii foarte importante, acestea fiind incluse în Declarația Comună a Summit-ului pe care o vom adopta la finalul discuțiilor. Deciziile vizează direcția strategică a Inițiativei, modul în care vor progresa interconectările strategice între Nordul și Sudul Regiunii celor Trei Mări, în care vor fi sporite investițiile în proiecte care vor stimula creșterea economică, promovarea unei dimensiuni inovative a Inițiativei, extinderea Inițiativei și multe altele.

În intervenția sa, Volodimir Zelenski a fost neașteptat de vehement, pledând în fața liderilor din Estul Uniunii să permită Ucrainei să acceseze în integralitatea piața europeană a cerealelor, în condițiile în care la 15 septembrie ac. expiră moratoriul acordat de Bruxelles prin care piețe ca ale Ungariei, Poloniei, Bulgariei, Slovaciei sau României sunt închise importului cerealelor din Ucraina:

Volodimir Zelenski în intervenție video la Cotroceni. Sursa: hotnews.ro

În aceste momente în orașul Chilia, peste Dunăre de România, se duc lupte cu focul, după atacurile rusești cu drone Shadded asupra infrastructurii noastre. Asistăm la consecințele atacurilor asupra Chiliei, Reniului, Izmailului, Odesei, asupra orașelor care deschid porțile lumii pentru Ucraina. Rusia lovește Ucraina, dar ce s-ar fi întâmplat dacă ar fi reușit să transforme Ucraina într-un cap de pod? Asta avea în plan Putin.

Ucraina e ferm împotriva altor restricții privind exporturile noastre de cereale, vedem multe țări europene care procesează produsele noastre agricole și fac bani din logistică. Avem nevoie de aceste produse și avem nevoie să putem să le exportăm pentru că avem nevoie de aceste fonduri, vedem companii din țări diferite care fac bani din acest tranzit. Pentru noi e o chestiune de supraviețuire în fața terorii Rusiei.

Vă rog nu transformați Ucraina într-o țintă economică sau o țintă politică. Mă adresez personal premierilor din Bulgaria, Slovacia, Ungaria și Moldova și acelora de care depinde libertatea exporturilor produselor agricole – luați în calcul că într-un fel sau altul orice formă de interdicție a exporturilor ucrainene nu face decât să amplifice suferința și distrugerea cauzate de agresiunea rusească.

Luptăm pentru supraviețuire și pentru valorile noastre europene, dar dacă va fi nevoie vom lupta și pentru Ucraina în tribunalele internaționale. Sperăm să vedem că unitatea va izbândi. Ne-a fost promisă o piață liberă. Nu putem accepta calmi o violare a acestor promisiuni care ne-au fost făcute în acordului nostru de asociere cu UE.

Declarația comună a reuniunii de la Cotroceni poate fi găsită aici; nu intru, prin urmare, în foarte multe amănunte și am să reproduc doar câteva aspecte din text, care fixează rezultatele dezbaterilor și planurile de viitor:

•Salutăm Republica Elenă în calitate de cel de-al 13-lea stat participant la I3M, ceea ce consolidează Inițiativa și îi sporește considerabil potențialul ca platformă pentru îmbunătățirea dezvoltării economiei, a conectivității infrastructurilor de transport, energetice și digitale pe axa Nord-Sud și pentru consolidarea coeziunii UE.

•Ne menținem angajamentul de a oferi sprijin continuu Ucrainei, atât timp cât va fi necesar. Subliniem faptul că toți cei care au comis crime de război și alte crime foarte grave, inclusiv crima de agresiune în Ucraina, vor fi trași la răspundere. Ne angajăm să jucăm un rol-cheie în reconstrucția Ucrainei, ținând seama în mod corespunzător de toate eforturile depuse la nivelul UE și la nivel internațional.

•Recunoaștem, de asemenea, eforturile depuse de Republica Moldova pentru a rezista presiunilor tot mai mari, într-o realitate geopolitică și geoeconomică schimbată în mod dramatic și salutăm această țară ca stat participant asociat la I3M, alături de Ucraina, și așteptăm cu interes consolidarea și diversificarea cooperării noastre în cadrul unor proiecte comune pentru a promova interconectarea strategică în regiunea I3M și cu vecinii din Europa de Est, facilitând astfel integrarea acestora în UE.

•Recunoaștem potențialul I3M de a completa politicile UE în ceea ce privește aducerea Balcanilor de Vest, a Ucrainei, a Republicii Moldova și a Georgiei mai aproape de UE, pe baza meritelor și a valorilor comune, inclusiv prin implicarea acestor țări în implementarea proiectelor de infrastructură regională ale I3M, investind astfel în interconectivitate, în extinderea coridoarelor UE în domeniul energiei, al transporturilor, al tehnologiei digitale și al telecomunicațiilor și în accelerarea tranziției verzi.

•Reafirmăm că o consolidare a rezilienței infrastructurii cu dublă utilizare în regiune, pentru o mobilitate civilă și militară sporită pe axa Nord-Sud, în conformitate cu Planul de acțiune al UE privind mobilitatea militară, reprezintă un obiectiv politic, precum și o investiție responsabilă în viitorul nostru sigur.

•Salutăm lista scurtă revizuită de proiecte prioritare I3M de interconectare în cele trei domenii cheie – transport, energie și digital – cu obiectivul de a spori eficiența sprijinului politic pentru aceste proiecte, inclusiv la nivelul UE. Raportul de progres al proiectelor 2023 oferă o platformă transparentă și evidențiază proiecte prioritare I3M.

•Salutăm evoluția dinamică a Fondului de investiții al Inițiativei celor Trei Mări, care, cu o viteză excepțională, la trei ani de la operaționalizare, a investit în sectoarele energetic, digital și al transporturilor în regiunea celor Trei Mări, dovedindu-și capacitatea de a dezvolta proiecte care să contribuie la creșterea capacității regenerabile în mixul energetic regional, să sporească securitatea și independența aprovizionării cu energie, precum și interconectivitatea digitală și a transporturilor în regiunea celor Trei Mări. Până în prezent, 3SIIF a sprijinit cinci proiecte, cu o valoare aproximativă de 6 miliarde EUR, urmând ca în curând să fie anunțate încă două proiecte.

•Încurajăm cu tărie crearea unui vehicul financiar succesor, bazat pe succesul predecesorului său și alți sponsori de bază ai 3SIIF să se alăture, ca acțiune rapidă de atenuare a provocărilor macroeconomice din regiune, direcționând investițiile către un fond de infrastructură succesor, orientat spre investiții verzi, și continuând să atragă resurse pentru finanțarea unei game vaste de proiecte în întreaga regiune I3M.

•De asemenea, luăm act de intenția de a lansa un Fond de Inovare I3M care ar putea răspunde nevoilor crescânde de investiții în proiecte inovatoare transfrontaliere, ar putea să aloce mai multe investiții în progrese tehnologice și să consolideze ecosistemul de inovare din întreaga regiune I3M, în conformitate cu prioritățile europene pentru o tranziție economică durabilă și avansată din punct de vedere tehnologic.

Pe scurt, la București s-a formalizat extinderea formatului de la 12 la 13 state, prin acceptarea Greciei ca stat membru, și s-a acceptat de asemenea ca Ucraina și Republica Moldova să se alăture formatului ca state asociate. S-a exprimat și intenția ca formatul I3M să acorde – economic și politic – atenție Balcanilor, încurajând statele din regiune interesate să acceadă în Uniunea Europeană, să se asocieze.

Din punct de vedere economic, s-a agreat o revizuire a listei de proiecte menite să: (i) contribuie la interconectarea avansată a infrastructurii spațiului Est-european (transport, energie, spațiul digital) prin investiții cu dublă utilizare (inclusiv militară); (ii) reducă decalajul economic față de Vestul Europei; (iii) să contribuie la reconstrucția Ucrainei și la sprijinirea integrării Ucrainei și Republicii Moldova în Uniune, s-a decis ca Fondul de investiții al I3M să fie actualizat și redimensionat și să se creeze un Fond care să susțină inovarea.

FORUMUL DE AFACERI I3M ȘI CÂTEVA OPINII VENITE DE LA WASHINGTON

În pregătirea reuniunii Inițiativei celor Trei Mări și la împlinirea a 25 de ani de parteneriat strategic România – Statele Unite, ministrul energiei, Sebastian Burduja, s-a aflat zilele trecute într-o vizită oficială la Washington, unde a avut mai multe întâlniri cu oficiali ai Departamentului de Stat sau ai Casei Albe.

Cu acest prilej, Atlantic Council (prin Global Energy Center) a organizat o dezbatere privind parteneriatul strategic România – Statele Unite și apropiata sesiune de la București a Inițiativei celor Trei Mări, cu participarea ministrului român al energiei, a ambasadorului României la Washington, Dan-Andrei Muraru, respectiv a ambasadorului Geoffrey Ross Pyatt, șeful Biroului pentru Resurse Energetice din Departamentul de Stat.

Dezbaterea este relevantă, prin subiectele pe care le-a atins, și pentru reuniunea I3M de la București, oferind o imagine asupra cooperării dintre Statele Unite și România în domeniul energetic, în particular, dar și asupra cooperării Statelor Unite cu Uniunea Europeană în materie, în general. Sumarizez câteva dintre ideile expuse de ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt – care l-a însoțit la București pe John Kerry, care a condus delegația americană – cu prilejul dezbaterii de la Atlantic Council:

Ambasadorul Geoffrey Ross Pyatt. Sursa: Wikimedia Commons

În privința Inițiativei celor Trei Mări și a angajamentului Statelor Unite în acest format de cooperare, ar trebui întâi să ne aducem aminte că a fost constituit cu ceva timp înainte ca Rusia să invadeze militar Ucraina. În acești ani am depus împreună eforturi ca să dăm consistență formatului de cooperare, să venim cu proiecte care să îmbunătățească conectivitatea de la Nord la Sud în această regiune.

Suntem foarte încântați că, în urma discuțiilor ce au avut loc de curând în Atena, se va formaliza aderarea Greciei la Inițiativa celor Trei Mări, completând astfel coridorul de țări de la Marea Baltică la Marea Mediterană. Acest format de cooperare sperăm să continue să fie extins, pe măsură ce conflictul din Ucraina își va găsi o soluționare, urmând să implice și restul Europei și, spre sud, către Orientul Mijlociu și mai departe, spre Asia. În termeni de resurse energetice, vorbim aici de conectivitate prin oleoducte, gazoducte, dar și rețele de transport energie electrică.

Cu fiecare zi care trece Rusia încearcă să demonstreze că regiunea Mării Negre este nesigură. Dar România este un stat aliat NATO, aflat sub protecția articolului 5, așa că atunci când vine vorba despre a investi în proiectele energetice din Marea Neagră, totul se pune sub imperativul oportunității; iar exemplul Carlyle, cu compania Black Sea Oil & Gas este pilduitor.

Explorăm împreună cu România perspective de cooperare în domeniul producției de hidrogen, stocarea carbonului și dezvoltarea rețelelor de transport Nord – Sud al energiei electrice, prin cooperarea în cadrul Inițiativei celor Trei Mări. România este una dintre primele țări care va implementa un proiect SMR, despre care putem spune că este rezultatul unei tehnologii critice în decarbonizare; iar abordarea noastră prin parteneriatul comun este că România va deveni un hub regional pentru dezvoltarea tehnologiei SMR în Europa.

În perioada de tranziție pentru decarbonizare, diversificarea este cuvântul cheie, iar cooperarea Nord – Sud și toată această zonă balcanică vor fi cruciale atunci când vine vorba de proiecte alternative pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu energie. România este un hub energetic în mijlocul Europei, conectată cu Grecia, Turcia, dar și cu Bulgaria, Ucraina și, prin Ungaria, spre Vestul Europei.

După București, în septembrie, mă voi deplasa la Roma, pentru discuții privind soluții de stocare a gazelor naturale în Algeria și Libia, acolo unde există excedent de producție care este acum ars sau disipat în atmosferă în loc să fie stocat pentru a fi apoi exportat.

Imaginea Statelor Unite asupra zonei, dar și asupra Europei, indică faptul că formatul I3M este o piesă esențială din arhitectura menită să întărească – în viziunea Washingtonului – reziliența continentului, raportat la agresivitatea în creștere a Moscovei. Ceea ce înseamnă că trebuie puse în aplicare, cu determinare și rapiditate, planuri de investiții care să aducă infrastructura acestor state – în special a celei critice: căi ferate, autostrăzi, rețele electrice de transport, gazoducte și terminale GNL, producție de energie verde și stocarea de energie – la nivelul secolului XXI, cu interconectări de la nord (Baltica) la sud (Marea Neagră și Adriatic, spre Mediterana de Est) și către statele asociate Ucraina și Republica Moldova.

Evident că detaliile au fost discutate la Palatul Parlamentului joi, 7 septembrie, la cele patru secțiuni ale Forumului de Afaceri. Scopul Forumului de Afaceri I3M este acela de a cataliza investițiile în infrastructură pe axa Nord-Sud și de a reconfigura relațiile de vecinătate din regiune, mai ales în contextul perturbărilor multiple și prelungite generate de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei.

Invitat special al Forumului de Afaceri de la București a fost John Kerry, emisar special al președintelui Statelor Unite ale Americii pentru climă. La Forum au participat și parteneri strategici care susțin Inițiativa celor Trei Mări: Comisia Europeană, Germania și SUA, precum și invitați speciali și reprezentanți ai organizațiilor internaționale relevante: FMI, OECD, BERD.

Sesiunea de deschidere a Forumului de Afaceri a fost găzduită de premierul Marcel Ciolacu. Au fost trei ore de dezbateri la Palatul Parlamentului, pe patru secțiuni: (i) Transport (prezidate de ministrul Sorin Grindeanu) – Feroviar și Rutier; (ii) Energie (prezidate de ministrul Sebastian Burduja) – Decarbonizare și regenerabile, Nuclear și Hidrogenul verde; (iii) Digital (prezidate de ministrul Bogdan-Gruia Ivan) – Explorarea frontierelor IA și Securitate Cibernetică și Cloud-uri și (iv) Investiții (prezidate de doamna ministru Luminița Teodora Odobescu) – masă rotundă, proiecte de dezvoltare și investiții. La ora finalul sesiunii s-a lansat și Asociația de Dezvoltare a I3M.

Pentru concluzii, am să redau câteva din afirmațiile președintelui polonez Andrzej Duda, din declarația pe care a făcut-o la finalul summit-ului: Summit-ul este un succes prin acceptarea Greciei ca stat partener. Este foarte important și statutul de asociere obținut de Ucraina și Republicii Moldova, doi asociați care se află pe calea spre UE, având statut de candidat. Summit-ul și-a dovedit utilitatea, am putut vedea că proiectele de infrastructură au început să fie puse în aplicare, mai ales în condițiile războiului din Ucraina și ale nevoii Ucrainei de a-și exporta produsele agricole. Asta arată cât de importantă este cooperarea între țările noastre. Subiectul este unul vast și dificil de tratat exhaustiv într-un editorial. Din acest motiv vă invit să urmăriți (aici) și discuția pe care am avut plăcerea să o port cu Virgiliu Cercel, gazdă a emisiunii “Economica” la RepublikaNEWS TV – Antena 3 Ploiești, pe tema reuniunii I3M de la București, în care am abordat alte câteva teme de interes rezultate în cursul summit-ului găzduit de Palatul Cotroceni.