EDITORIALUL DE LUNI. 2023, ANUL TIMIȘOAREI – CAPITALĂ CULTURALĂ EUROPEANĂ

În anul 2023 Timișoara – capitala Banatului, orașul Revoluției, orașul din România care a avut primul lumină electrică, tramvaie electrice și o rețea telefonică -, devine capitală europeană și o destinație perfectă pentru un citybreak. Pentru cine nu a mai vizitat de mult Timișoara, o scurtă vacanță sau un weekend petrecut acolo în anul în care orașul este capitală europeană vă asigur că va aduce o surpriză extrem de plăcută.

Cei sceptici trebuie să știe încă de la început că Timișoara a intrat deja pe locul al șaptelea în topul celor mai bune zece orașe în care să petreci un citybreak în anul 2023, întocmit de cotidianul britanic The Independent, care-l prezintă așa:

Există toate șansele să nu fi auzit de Timișoara, al treilea oraș istoric al României din vestul țării. Dar acest lucru este pe cale să se schimbe pentru 2023, deoarece este încoronată una dintre cele trei Capitale Europene ale Culturii. Titlul înseamnă că orașul va derula un program complet de evenimente culturale sub logoul “Shine your light!“, pe care orașul îl descrie pe drept cuvânt ca “o invitație de a porni cu noi într-o călătorie prin spații luminoase și întunecate, un proces lung și adesea laborios de schimbare și dezvoltare personală către o sensibilitate colectivă“.

Expoziții de artă, târguri de carte și de epocă, instalații și spectacole de muzică clasică sunt toate pe agenda culturală. În afara ofertei sale artistice, Timișoara are o multitudine de clădiri în stil baroc și minunată arhitectură Secesionistă care mărginește piețele istorice de descoperit – plus, primăvara și vara, câteva festivaluri muzicale de mare succes.

Timișoara în sine este un oraș plin de istorie, atestat pentru prima dată în secolul XIII. În secolul XIV, pentru o perioadă de circa 8 ani (între 1316 – 1323), Carol Robert de Anjou, regele Ungariei, a transformat orașul în capitală a regatului. În anul 1394, Baiazid și armata sa trec pe lângă Timișoara în drumul lor spre Țara Românească, unde vor fi înfrânți de Mircea cel Bătrân în bătălia de la Rovine.

La finele secolului XIV Timișoara va servi ca punct de concentrare a forțelor armate creștine care s-au confruntat cu otomanii la Nicopole. După înfrângerea creștinilor, turcii au devastat Banatul până la Timișoara, unde au întâlnit rezistență din partea maghiarilor și au fost alungați de comitele de Timiș, Ștefan de Lossoncz.

Iancu de Hunedoara, în 1440, devine comite de Timiș și apărător al cauzei creștinilor, renumit pentru victoria reputată asupra otomanilor. Iancu de Hunedoara va restaura, cu sprijinul unui arhitect italian, vechea cetate a Timișoarei și se va muta aici împreună cu familia; cetatea va rămâne în posesia casei Corvineștilor până în anul 1490.

La finele secolului XVII, începutul secolului XVIII, habsburgii s-au angajat într-un conflict existențial cu otomanii, în urma căruia prințul Eugeniu de Savoia a reușit să cucerească cetatea Timișoarei de la Mehmet Pașa (1716), ultimul comandat al garnizoanei otomane. Cucerirea habsburgică deschide calea unei ample colonizări cu element germanic a orașului.

Imperiul a adus aici germani catolici din Württemberg, Suabia, Palatinat, Luxemburg, Hessen, Alsacia, Lorena, Elveția, Austria etc., inclusiv foști protestanți (re)convertiți la catolicism; în timp acești coloniști au fost desemnați drept șvabi bănățeni, deși nu erau toți originari din Suabia. Ca rezultat, ponderea germanilor catolici a ajuns la un moment dat la 50% din totalul populației. Fiind buni meșteșugari, germanii au dezvoltat industria și comerțul, orașul devenind unul prosper.

După revoluția de la 1848 – 1849, Banatul a fost divizat între Voivodina sârbească și Banatul timișan, acesta din urmă cu Timișoara, ca oraș liber, drept capitală. Timișoara avea acum diverse manufacturi – fabrica de bere, mori, fabrica de țesut mătase, săpun, covoare; prin urmare este introdusă o linie de telegraf, apare iluminatul stradal cu gaz și orașul este legat prin cale ferată de rețeaua din Imperiul Austro-Ungar și de portul de la Baziaș.

În 3 august 1919 armata română a intrat în Timișoara, pentru ca în 4 august același an Regatul român să încheie tratatul cu puterile aliate în urma căruia Banatul timișan intra în granițele României Mari. În urma măririi considerabile a teritoriului, România devenea un stat multietnic în care procentul cetățenilor de altă naționalitate decât cea română era 24%. Deși majoritatea locuitorilor Banatului era reprezentată de români, în Timișoara situația era alta, doar 9% din locuitori (în 1910) fiind etnici români.

Istoria tumultoasă a Timișoarei, o moștenire unică, face ca orașul de astăzi să fie o atracție deosebită, încă insuficient cunoscută. Orașul Timișoara înseamnă orașul Revoluției, al rupturii de comunism, așa cum în ultimii ani ai dictaturii era cel mai cosmopolit și occidentalizat oraș al României. Candidatura sa pentru titlul de capitală culturală europeană a fost absolut binevenită.

CEREMONIA DE PREDARE A ȘTAFETEI

Ceremonia de predare a ștafetei capitalelor europene 2022 – 2023 a avut loc luni, 9 ianuarie ac., la Muzeul Acropole din Atena. Oficialii orașelor Esch-Alzette, din Luxemburg, Kaunas, din Lituania și Novi Sad din Serbia au predat simbolic însemnele către oficialii orașelor Timișoara, Elefsina, Grecia (21 km distanță față de Atena) și Veszprém-Balaton, din Ungaria.

Predarea oficială a întruchipat simbolic transmiterea unei sculpturi de sticlă – UNITY / UNITATE -, creată de designerul luxemburghez Pascale Seil. Sculptura întruchipează prin structură puterea și eternitatea, sticla din care este confecționat întruchipează transparența și strălucirea, iar culorile galben și albastru vorbesc despre diversitate și coeziune.

Din 1985, de când Melina Mercouri și Jack Lang au avut ideea declarării simbolice a unor orașe europene drept capitale europene ale culturii, mai mult de 60 de orașe au primit acest titlu. Capitalele Europene ale Culturii colaborează între ele, reunesc oameni și culturi. Această cooperare se exprimă printr-o serie întreagă de proiecte și inițiative, cu misiunea de a obține un impact pe termen lung pentru anul propriu-zis și mult după acesta.

Tocmai pentru a consolida această cooperare, se sărbătorește printr-o reuniune festivă comună momentul predării oficiale a flăcării UNITY la Atena, între orașele care au încheiat un an în care au fost capitale culturale către cele care urmează să-l înceapă; Atena a fost și prima Capitală Europeană a Culturii, în 1985.

Printre punctele culminante ale ceremoniei din ianuarie 2023 s-au numărat reprezentația artistică “Tacet” a dansatoarei greco-engleze, Rihannon Morgan, din Luxemburg și acordeonista greco-franceză Servane Io Le Moller, din Atena, care au făcut parte din programul cultural Esch2022 – “DifferDanceDays”. (timisoara2023.eu)

Vineri, 13 ianuarie ac., la Novi Sad s-a desfășurat o altă ceremonie, bilaterală de această dată, prin care fosta capitală culturală europeană a Voivodinei a predat oficialilor Timișoarei ștafeta (așa cum relatează Infotimișoara.ro). Din partea Timișoarei au participat Ovidiu Megan, director executiv al Asociației Timișoara Capitală Europeană a Culturii, și Jose Miguel Vinals Arino, consul onorific al Spaniei la Timișoara și membru al boardului aceleași asociații.

Sara Vuletic, directorul pentru Acțiuni Culturale în cadrul Asociației Capitală Culturală Novi Sad, a mărturisit că în anul 2022, dar și în anii de pregătire, echipa sa a depus o muncă extenuantă, pentru că în spatele proiectului există o implicare fără pauze.

Ea i-a încurajat pe oficialii timișoreni să aibă întotdeauna un plan de rezervă și să sprijine echipa în tot anul solicitant de capitală europeană. Djula Ribar, care a avut în responsabilitate relațiile internaționale, a explicat că în 2022 numărul de turiști care au vizitat Novi Sad a fost cu 40% mai mare decât în anul 2021.

Deschiderea oficială a anului Timișoarei în calitate de capitală europeană a culturii va avea lor în 17 februarie ac., prilej cu care municipalitatea va primi “Premiul Melina Mercouri” din partea Comisiei Europene, în valoare de 1,5 milioane de euro. Conform municipalității, suma care însoțește premiul urmează să fie folosită pentru a crește impactul european al proiectului și pentru a asigura continuitatea programului.

Criteriile pentru acordarea premiului includ: independența echipei artistice, alocarea bugetară care să susțină calitatea programului, dimensiunea europeană a conținutului, planurile de monitorizare și evaluare plus efortul de reflectare clară a faptului că programul este o acțiune a Uniunii Europene.

În aceste condiții, acordarea premiului Melina Mercouri reprezintă pentru orașul Timișoara o confirmare importantă a seriozității dovedită de comunitate și de echipa de organizatori în implementarea fără abateri a programului și strategiei culturale; o distincție primită de întregul oraș, în același timp de fiecare dintre sutele de oameni care au colaborat pentru ca proiectul să devină realitate.

CITYBREAK TIMIȘOREAN ÎN 2023

În weekendul 17 – 19 februarie ac., la Timișoara se va deschide oficial anul capitalei culturale europene, cu trei zile în care sunt programate nu mai puțin de 50 de evenimente culturale, dintre cele mai variate și mai interesante, ce promit celor care se vor afla în oraș spectacole și momente inedite, de neuitat.

“Când vine vorba despre Timișoara, lumea cade de acord că este un oraș Altfel” – scriu organizatorii pe pagina destinată programului evenimentelor din 17 – 19 februarie – “adică deschis, curajos, divers. Un oraș care nu s-a sfiit să fie contra-curent, devenind în momentele de grație, curent în sine. Un oraș care nu s-a rușinat de contra-cultură, ba chiar a înțeles că multiculturalitatea nu este un termen care se aplică doar la etnii și confesiuni.

Odată cu titlul, dar și cu Deschiderea, vrem ca Timișoara să-și sărbătorească și regăsească acest spirit. De fapt, să demonstrăm că și l-a regăsit în ultimii ani. Că are curaj și deschidere, că este, așa cum a fost și acum mai bine de 100 de ani, o gazdă bună pentru experiment și colaborare, fie că vorbim despre arte, tehnologie, arhitectură, educație sau, în general, cultură.” (https://opening.timisoara2023.eu/)

Dacă vă decideți să dați o fugă în weekendul dintre Sfântul Valentin și Dragobete la Timișoara, puteți asista la o mulțime de concerte. Solista ucraineană Alyona, o vedetă a scenei hip-hop, va concerta în Piața Unirii. Cariera ei live a început în 2019, an în care a câștigat premiului Anchor Award (al Festivalului Reeperbahn, pentru cel mai promițător talent muzical emergent), pentru ca în 2021 să fie premiată și cu Music Moves Europe Talent și Premiul Publicului la ESNS, Olanda. Este nominalizată de revista Forbes Magazine în categoria 30 de muzicieni sub 30 de ani.

Compozitorul și pianistul român Andrei Irimia, născut la Constanța în 1987, va susține un concert la Palatul Culturii. El cântă la pian încă de la vârsta de opt ani și a studiat o mare varietate de stiluri muzicale în primele sale încercări muzicale.

În Piața Unirii vor urca pe scenă Doctorul Sinteză și K-Lu. Doctorul Sinteză este un grup de muzică electronică ce realizează spectacole audio-vizuale fără a folosi stații de lucru audio digitale. Inițial, un proiect solo al lui Uțu Pascu, Doctorul Sinteză a apărut pe scenă la sfârșitul anilor 2000 ca un proiect deschis spre experimente sonore, iar recent a devenit un duo, după ce i s-a alăturat artistul vizual Cristian Văduva. K-Lu este DJ și producător, prezent pe scena muzicii electronice de aproape două decenii.

În seara de 17 februarie, în Piața Unirii va concerta Taraf de Caliu. Muzicienii din Clejani sunt ultima generație de lăutari care duc mai departe această muzică tradițională din sudul României, muzica ce i-a făcut unul dintre cele mai apreciate gipsy band din lume.

În 18 februarie, în Palatul Culturii, va concerta Jay-Jay Johanson, un cântăreț și compozitor suedez – britanic, cunoscut pentru vocea sa melancolică. Este considerat unul dintre cei mai influenți artiști ai generației sale, un pionier, o legendă. Muzica sa a integrat genul trip hop, dar și electroclash, cu albumul Antenna (2002); a revenit la sound-ul său caracteristic cu albumul The Long Term Physical Effects Are Not Yet Known (2007).

Joep Beving, compozitor și pianist olandez, a fost una cu pianul încă de la o vârstă fragedă. După ce și-a lansat singur albumul de debut Solipsism (2015), Beving a devenit o senzație în lumea streaming-ului muzical contemporan. Cu cel de-al patrulea album al său, Hermetism (2022), se întoarce la rădăcinile sale de pianist solo. Inspirat de filosofia antică, cel mai recent proiect al lui Beving a pornit în căutarea ideilor universale.

În 19 februarie, la Sala Capitol va concerta Lajkó Félix. Născut în 1974 în Bačka Topola, un oraș din regiunea multietnică și multiculturală Voivodina din Serbia, Lajkó a părăsit liceul muzical din Subotica în clasa a 10-a pentru a merge la Budapesta cu o vioară împrumutată și a devenit membru al Cvartetului Dresch. De atunci face naveta între Budapesta și Subotica, reprezentând și conectând cultural Ungaria și regiunea sa natală Voivodina.

Numit și Violonistul Diavolului sau copil minune, odată ce se află pe scenă cu un instrument – fie că este vorba de vioară sau de țiteră – Lajkó este capabil să facă orice și să-și conducă publicul într-o lume care se deschide doar pentru cei născuți cu un talent special. Indiferent de ceea ce încearcă să facă sau de cine i se alătură pe scenă, rezultatul final este întotdeauna un amestec muzical instinctiv și visceral. (adevărul.ro)

În timpul care vă rămâne între două evenimente, dacă vă mai rămâne, puteți găsi plăcerea plimbărilor și a gastronomiei locale. Timișoara are 17 restaurante excelente, dar și numeroase cafenele – odinioară era cunoscut ca Mica Vienă.

Încercați un prânz sau o cină la unul din restaurantele Locanda del Corso, cu specific italian, Nora, cu preparate tradiționale românești și sârbești, Vinto Gastro & Wine, cu specialități internaționale și vinuri asociate, Tinecz, cu specific românesc, Gloria, cu delicatese sofisticate, Sky Rooftop, cu bucătărie internațională, Rivière, pe malul Begăi sau Brasileiro Churrascaria, cu bucătărie sud-americană. Dar nu vă feriți nici de o bere cu guler la Fabrica de bere Timișoreana sau la Berărescu!

Și cum mesele bune se însoțesc de minune cu plimbările, Instatravel vă propune o listă scurtă de 35 de obiective pe care le puteți vizita cât timp vă aflați în Timișoara, dintre care am să mă opresc și eu la câteva, lăsându-i pe cei care își propun mai mult să le descopere, la pas, cândva pe parcursul acestui an în care orașul de pe Bega este capitală culturală.

În primul rând Piața Operei, care se închide cu Catedrala Ortodoxă, celebre din zilele Revoluției și minunat luminată în fiece seară, mai ales în acest an în care Timișoara își aprinde toate luminile, după cum ne asigură sloganul de capitală culturală europeană. Ar urma, desigur, Piața Unirii, complet refăcută, readusă la gloria Micii Viene de altă dată.

Nu uitați să vizitați Bastionul Maria Therezia, ar fi și greu să nu o faceți, pentru că va găzdui o multitudine de evenimente tot anul, dar și Muzeul Banatului, dacă sunteți prieteni cu istoria și vreți să aflați mai multe despre trecutul orașului și al regiunii.

V-aș sugera să nu ratați Castelul Huniade, Palatul Ágoston Galon, în stil Secession, Palatul Miksa Steiner, Casa Prenner, Muzeul de Artă și încă multe altele, pe care le veți descoperi fie singuri, fie cu un ghid local potrivit, un amic sau unul dintre voluntarii care oferă tururi ghidate ale orașului. Garantat, un weekend în capitala Banatului vă va oferi un răsfăț care merită savurat cu toate aromele sale în 2023: cultură, artă, turism, gastronomie, relaxare sau shopping. De ce să vi-l refuzați? Doar avem Europa la noi acasă!