EDITORIAL// SORCOVA, VESELA! ȘI ÎN 2023 TOT BOGAȚI, VESELI ȘI ÎMPLINIȚI SĂ VĂ GĂSIȚI!

“În contextul în care societatea capitalistă contemporană post-fordistă, post-industrială este tot mai individualistă, tradițiile și ritualurile își pierd o parte din semnificație mai ales la nivel comunitar. Probabil că ele continuă să aibă un rol la nivel de familie chiar dacă există variații din ce în ce mai mari în felul în care, spre exemplu, aleg să își petreacă perioadele de sărbători.“ (HotNews)

Sebastian Țoc, sociolog (Institutul de Cercetare a Calității Vieții)

La mulți ani 2023! Am urat cu toți, am închinat și sorbit șampania din cupe, petrecerea a continuat până-n zori și pentru că abia de a trecut o zi de atunci, pare că nimic nu s-a schimbat și totuși stă să se schimbe totul, odată ce am intrat în anul nou. Ce ne așteaptă? Un an mai bun, mai fericit, cred optimiștii, dimpotrivă, ne avertizează pesimiștii, nu poate fi decât un an greu, plin de neplăcute surprize, la câtă instabilitate s-a acumulat în lume.

Angoasa nu este inerentă noilor începuturi, ea aparține celor care nu-și dau voie să canalizeze tensiunea pe care o acumulează; sociologul Sebastian Țoc explică cum noile generații sunt mai stresate și mai vulnerabile decât cele anterioare: milenialii mai stresați decât decrețeii, generația Z mai stresată decât milenialii și tot așa, pe măsură ce dorințele, pretențiile și speranțele pun presiune pe noi, într-o lume care evoluează după legi pe care, sincer, nu le controlăm.

Sursa: Wikimedia

Generațiile mai vechi, cele care se pregătesc de apus și trecerea în registrul veșniciei au avut (și încă mai au) puține pretenții de la mediul în care evoluează și sunt oricând pregătite să alunge tensiunea și grijile prin situarea instinctivă într-un spațiu (irațional?) al tradiționalului, pe care noile generații nu îl înțeleg (rațional) și, ca atare, îl refuză. La fel cum vechile generații nu înțeleg spațiul virtual, unde resimt (relativ) aceeași angoasă pe care cei tineri o acuză în lumea tradițiilor ancestrale, devenite mituri și rituri. Atât.

Din peisajul arid al lumii noastre nu lipsesc contradicțiile pe care bunăstarea materială și informația supraabundentă disponibilă ni le pun pe tavă, așa că mulți dintre noi, după ce am sorbit șampania și am mâncat felia de tort din farfurie, odată ajunși la cafea, ceai sau un aperitiv de plante care să ne bine dispună digestia (cu ochi absenți privind la televizor programe stupide de revelion), rulăm în minte filmul temerilor ce nu vor să se consume și să se stingă la cumpăna dintre ani, ca laitmotiv al îngrijorării pentru ce va oferi anul 2023.

2023, ÎN CIFRE, AȘTEPTĂRI ȘI ILUZII

Compania de cercetare a opiniei publice IPSOS (ipsos.com/ro-ro) a dat publicității un studiu (global) privind deziluziile (din 2022) și așteptările noastre (pentru 2023): ale cetățenilor de pretutindeni, ale europenilor, implicit ale românilor.

Generic, românii au resimțit mai puternic evenimentele din cursul anului trecut decât media europenilor: 83% dintre conaționalii noștri consideră că 2022 a fost un an prost pentru România, iar 61% sunt de acord că a fost un an prost pentru ei și familiile lor. Stăm parcă mai bine în comparație cu anul 2021, dar continuăm să ne numărăm printre națiunile care ies în evidență prin nivelul ridicat al opiniilor negative privind anul în curs, alături de Ungaria, Marea Britanie (87%, fiecare) sau Polonia (85%).

Când vine vorba despre economie, mai puțin de jumătate dintre cetățenii planetei (46%) consideră că economia globală va fi mai puternică în 2023 față de 2022 – o scădere substanțială atât față de 2021 (61%) cât și față de primul an al pandemiei (54% în 2020). Românii se dovedesc mai conservatori față de starea economiei globale în anul care urmează: doar 38% consideră că aceasta se va îmbunătăți față de 2021.

Societatea în 2023. Sursa: ipsos.com

Cu privire la evoluția societății în noul an, o treime dintre participanții la studiu (34%) consideră că anul viitor concetățenii lor vor deveni mai toleranți unii față de alții. Europenii se numără printre cei mai sceptici la acest capitol (23% nivel de acord la nivelul țărilor UE), iar românii nu fac excepție – doar 17% dintre noi cred că 2023 va aduce mai multă toleranță.

Ca amănunt interesant, majoritatea celor intervievați – atât pe plan mondial (56%), cât și în România (59%) – sunt de părere că în 2023 și mai mulți oameni își vor trăi viețile preponderent în mediul virtual.

Cât privește securitatea planetară, a crescut nivelul de îngrijorare cu privire la folosirea armelor nucleare; aproape jumătate dintre cetățeni la nivel mondial (48%) consideră probabil acest scenariu. Europenii, locuitorii țărilor puternic industrializate din grupul G7, precum și cetățenii din jumătatea de nord a continentului american sunt cei mai sceptici cu privire la folosirea armelor nucleare în 2023. Doar 28% dintre unguri, respectiv 34% dintre români consideră probabil un scenariu de conflict nuclear.

În pofida multiplelor incertitudini care domină prezentul, 2 din 3 cetățeni ai lumii (65%) așteaptă ca anul 2023 să fie un an mai bun decât cel care a trecut, însă ponderea lor se înscrie pe o traiectorie descendentă față de 2020 și 2021; de fapt la minimul istoric de când au debutat (în 2012) studiile IPSOS. Și țara noastră prezintă o descreștere însemnată a nivelului de optimism cu privire la anul care urmează – de la 80% în 2021 la 63%, în prezent.

CU CINE ABORDĂM PROVOCĂRILE ANULUI NOU?

Un alt institut de sondare a opiniei publice – INSCOP, a cercetat la final de an 2022 (totodată la mijloc de mandat parlamentar) starea coaliției de guvernare de la București, măsurând astfel efectele pe care le-au avut crizele înlănțuite asupra imaginii publice a guvernării și opoziției; în același timp, analiza INSCOP se uită comparativ la cei doi ani trecuți de la ultimele alegeri din 2020, pentru a înlesni astfel previziunile pentru 2023.

Sursa: hotnews.ro

Remus Ștefureac, directorul INSCOP, a concluzionat: “Graficul realizat arată o evoluție în zig-zag a tuturor partidelor cumva suprapusă această evoluție pe multitudinea de crize care s-au succedat, dar și suprapus de la criza pandemică la criza politică din toamna anului trecut, războiul din Ucraina, criza de securitate, criza prețurilor la energie, inflația. De regulă, când ne uităm pe grafice se pot vedea niște tendințe destul de clare dar acum, în acest caz, singura tendință este că nu avem o tendință, o predictibilitate.”

În lectura mea, coaliția de guvernare s-a descurcat destul de bine din septembrie 2021, când a preluat exercițiul deciziei la Palatul Cotroceni, la fel cum opoziția parlamentară a cam rămas egală cu sine. Este adevărat, PSD s-a situat permanent în imaginea publică cu o performanță superioară celei din vara anului 2021 – adică peste 30–31%, în timp ce PNL a subperformat puternic, scăzând de la puțin peste 26% până la mai puțin de 17%; și-a revenit, însă, odată cu conflictul din Ucraina, pe un platou fluctuând în jurul a 20–21%.

PNL și USR aveau scoruri mai bune în vara anului 2021, când încă mai formau coaliția de guvernare alături de UDMR, decât au în prezent: PNL a pierdut 6 puncte procentuale, iar USR peste 2 puncte procentuale. Au câștigat PSD, cam 2 puncte procentuale la zi, și AUR, în jurul a 3 puncte procentuale, în timp ce UDMR evoluează egal cu sine. Una peste alta, din februarie 2021 ordinea partidelor politice parlamentare în preferințele românilor nu s-a schimbat: PSD, urmat de PNL, AUR, USR și UDMR, chiar dacă PNL și USR s-au scindat între timp.

În anul 2023, PSD ar trebui, conform înțelegerilor negociate în septembrie 2021, să preia funcția de premier de la PNL, instalându-l pe Marcel Ciolacu la Palatul Victoria undeva în luna mai. Nerespectarea înțelegerii ar conduce cu siguranță la o criză parlamentară, pe care cele două partide n-ar trebui să și-o permită (având multe de pierdut), așa că este de așteptat să se caute soluții pentru ca rocada din fruntea guvernului să aibă loc.

Indiferent de cum se vor așeza lucrurile, echilibrul din ultimele 18 luni va fi tulburat. Pentru că nu va mai da premierul, PNL se va simți mult mai liber să critice actul de guvernare, pregătindu-și o poziție mai bună la alegerile parlamentare și prezidențiale din anul 2024. AUR și USR (accentuând pe imaginea de partide antisistem) vor încerca și ele să profite de momentul rocadei și au șanse să își atingă într-o oarecare măsură obiectivele.

CONSOLIDAREA TENDINȚEI CĂTRE NOUA (DEZ)ORDINE GLOBALĂ

Lumea în 2023 este posibil să asiste la destrămarea sistemului care a creat actuala ordine mondială, creat la Bretton Woods, ale cărui baze le-a pus administrația condusă de președintele Franklin Delano Roosevelt în iulie 1944, printr-un acord semnat inițial alături de statele vest-europene, Canada, Australia și Japonia; la care mai apoi au aderat numeroase alte state, inclusiv China, India sau anumite state din Europa de est, sateliți ai URSS la acea vreme (Peter Zeihan – “Disunited nations”).

Sursa: mediafax.ro

Încă din 2007, Vladimir Putin a avertizat la Conferința de Securitate de la München că Moscova va căuta, revenind la logica sovietică a Războiului Rece, să confrunte ordinea mondială stabilită în 1944, acuzând Statele Unite că este hegemon și urmărește distrugerea imperiului rus (ultimul imperiu rămas după al doilea război mondial, deghizat în URSS), așa cum a provocat de exemplu colapsul Imperiului Britanic.

După ce Xi Jinping a preluat puterea la Beijing în 2012, a început să pregătească China – care din 1972 a profitat din plin de sistemul Bretton Woods și de accesul la piețele occidentale, ca urmare a acordurilor semnate de Mao Zedong cu președintele american Richard Nixon, în încercarea de a se proteja de hegemonia URSS și a-și ridica economia – pentru rolul de challenger al Statelor Unite, denunțând explicit, la rândul său, sistemul Bretton Woods.

Astfel, BRICS (Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud) a devenit clubul celor care au profitat în trecut de ordinea globală, dar acum o vor pulverizată, fără să aibă idee ce anume trebuie pus în loc; poate doar China, care – în bine cunoscutul stil chinezesc – se străduiește să copieze sistemul Bretton Woods prin acordurile de la Shanghai, chipurile făcându-l mai democratic (implicit asumându-și rolul de viitor nou hegemon mondial, cu care nu este clar cine anume vrea să fie de acord).

Într-o analiză publicată de Mediafax, sub titlul “Ce plănuiește clubul dictatorilor?”, regăsim câteva ipoteze pentru anul 2023; am să mă opresc la câteva dintre ele:

(a) La al treilea mandat, Xi Jinping ar putea pune toate cărțile pe masă – invadarea Taiwanului

Taiwan este cel mai mare producător de cipuri electronice, care sunt furnizate în aproape toate industriile, de la telefoane la laptopuri, ceasuri la console de jocuri, echipamente industriale la automobile și avioane de pasageri și aeronave de luptă. În plus, China controlează 5% din producția globală de cipuri, care ar putea fi, de asemenea, afectată. Țările dezvoltate vor trece printr-o adevărată apocalipsă digitală dacă China va invada Taiwanul. Ar putea fi chiar sfârșitul a 40 ani de progres tehnologic și declinul epocii informației.

(b) Realegerea lui Erdogan n-ar prevesti vremuri deloc bune pentru NATO și Europa

Erdogan este un dictator duplicitar care se dă drept membru marcant al alianței ce livrează drone Ucrainei împotriva agresiunii rusești, și în același timp se întâlnește cu Putin pentru afaceri și interese și îi bombardează pe civilii kurzi. Asta îl face mai periculos ca Putin, fiindcă dispune și de armament modern primit de la SUA. Ca șef de stat al unui membru NATO, a amenințat recent Grecia, un alt stat membru al aceleiași alianțe, cu o invazie militară, spunând reporterilor că Turcia <poate veni brusc într-o noapte> și că vecinul său ar trebui <să-și vadă de locul său> și <să-și amintească istoria>.

(c) Lumea arabă rămâne un butoi cu pulbere

Irakul pare să-și urmeze calea spre democrație, dar este în continuare vulnerabil împotriva terorismului și fundamentalismului islamic. 2023 ar putea însemna sfârșitul regimului teocratic din Iran măcinat de protestele pentru emanciparea femeii și a drepturilor omului de către tânăra generație, însă lecțiile Primăverii Arabe i-ar putea face pe occidentali precauți în a crede cu ușurință că s-ar putea întoarce la democrație.

(d) Riscul ca războiul din Ucraina să escaladeze într-un război regional sau chiar la scară continentală, cum nu s-a mai văzut de la al Doilea Război Mondial încoace, este foarte mare

Rusia nu poate invada Europa. Trupele sale de infanterie sunt împotmolite în Donbas, ba chiar pe cale să se retragă, tancurile rusești încasează lovituri de la Javelin-ele americane și proiectile de la dronele turcești, iar aeronavele și elicopterele rusești devin una cu pământul când ucrainenii trag cu Stinger-e. Dar Rusia deține rachete balistice intercontinentale și rachete hipersonice. Chiar dacă nu va îndrăzni să folosească încărcătură nucleară sau bio-chimică, știind că asta ar însemna anihilarea ei, Rusia s-ar încumeta să lovească țările membre NATO cu rachete convenționale numai pentru a da un avertisment să nu se mai implice în Ucraina.

Pe lângă previziunile Mediafax, eu aș mai adăuga-o pe cea legată de riscul izbucnirii unui conflict militar în Balcani, între Serbia și Kosovo, care ar antrena cu siguranță Bosnia și Herțegovina și NATO, pentru că forțele KFOR vor fi obligate să intervină, ceea ce va expune riscului de intrare în conflict a statelor balcanice deja membre NATO, de la România, Bulgaria și Croația, la Albania, Macedonia și Muntenegru.

De Crăciun, sub pretextul că autoritățile statului Kosovo vor să intervină în satele kosovare de la granița cu Serbia unde etnicii sârbi s-au revoltat, președintele sârb Aleksandar Vučić a ordonat ca armata țării sale să fie la cel mai înalt nivel de pregătire de luptă, adică la nivelul de utilizare a forței armate, a declarat ministrul apărării de la Belgrad, Miloš Vučević. Ordinele președintelui sârb au fost urmate de trimiterea la granița cu Kosovo a șeful armatei sârbe, generalul Milan Mojsilović.

Sursa: news.sky.com

Mai multe focuri de armă au fost trase în apropierea unei patrule NATO în partea de nord a Kosovo (zona Zubin Potok), unde sârbii locali au instalat baraje rutiere pentru a împiedica poliția kosovară să patruleze. KFOR a anunțat că nu au fost persoane rănite sau pagube materiale.

Situația a escaladat continuu în ultima jumătate a anului 2022, pe măsură de guvernul kosovar a încercat să își întărească controlul asupra teritoriului, iar etnicii sârbi au refuzat fățiș să se conformeze, respingând autoritatea Priștinei și invocând ajutorul Belgradului, care a început să maseze trupe ale armatei sârbe la granița cu Kosovo.

Tensiunile din Kosovo au legătură directă cu războiul din Ucraina și Rusia – care susține guvernul de la Belgrad –, mai ales cu interesul țintit al Moscovei de a aprinde alte conflicte în Europa, care să țină Occidentul ocupat și să dividă statele membre ale Uniunii Europene și opinia publică.

Un conflict în Balcani – speră Moscova – va crea griji noi pentru NATO și Uniunea Europeană și va reduce asistența occidentală acordată Ucrainei, în plus, ar crește exponențial perspectiva extinderii conflictului din Ucraina către o înfruntare globală.

ÎN TREND ÎN 2023, PENTRU CEI FĂRĂ GRIJI

La finalul anului trecut s-a petrecut, ca de obicei, și o săptămână a modei, cu prezentări pe catwalk la Paris, Londra, Milano, New York și alte capitale ale modei. Rezultatul? Tendințele mondiale în design vestimentar pentru 2023 s-au dezvăluit: au coordonate clare de culoare, de croială, de materiale-vedetă, dar încurajează și tușele de originalitate și particularitățile personale; revine stilul retro, accentul fiind pe volume, deconstrucție, geometrie și culoare.

Sursa: glamourmagazine.co.uk

Este important pentru mulți să știe că prioritar va fi denimul, fustițele plisate, salopetele, body-urile cu diferite croieli și corsetele. Blugii mulați vor fi înlocuiți cu cei largi sau evazați, în combinație cu cămăși albe basic sau cu maiou și pantofi sport, și cu jachetă – sacou – vestă din denim. (rador.ro)

Conform agențiilor de turism, românii au căutat deja din toamna anului 2022 să achiziționeze pachete de vacanță pentru sezonul estival 2023. Cele mai multe solicitări sunt pentru pachetele cu zbor charter inclus care au reduceri de tip early-booking pentru Turcia, Grecia și Spania. De ase­menea, sunt multe solicitări pentru Egipt, destinații exotice precum Kenya, Maldive, Oman, Thailanda, vacanțe la schi și alte sporturi de iarnă în Austria, Bulgaria, Italia și Serbia și pentru vacanțe de tip city-break în capitalele europene.

În ciuda crizelor, veștile pentru piața imobiliară nu sunt rele. Investitorul grec Ilias Papageorgiadis scrie pe blogul său (preluat de g4media.ro) că piața imobiliară va fi în 2023 cea mai interesantă din ultimii 10 – 15 ani. Vor fi corecții de prețuri, scrie Papageordiadis, pentru segmentul de prețuri sub 150 de mii de euro, dar nu spectaculoase (cel puțin nu în primele luni), în timp ce segmentul 150 – 350 mii euro va opune o oarecare rezistență la corecțiile de prețuri. În termen de 12 luni, corecțiile vor fi în jos, dar pentru începutul de interval presiunea va fi inițial pentru o ușoară majorare, impusă de dezvoltatori.

Pentru cei care iau în calcul achiziția de autovehicule, trebuie să știe că cererea depășește sensibil oferta, așa că sunt așteptate creșteri de prețuri de două cifre în 2023, dar și o majorare a timpilor de așteptare până la livrare. Pe scurt, nu vor exista promoții fără timpi de așteptare de 9 la 12 luni și nici prea multe ocazii de achiziții din stoc, eventual la prețuri reduse. Tendința în piața auto pentru 2023 ne duce cu gândul la stagnare, și nu la dinamică.

Una peste alta, pentru 2023 business as usual, cum zice englezul, dacă lumea nu va fi dată peste cap de escaladări militare ale unor conflicte mocnite sau extinderea războiului din Ucraina, care ar antrena inevitabil și România.

De ce însă, ne-am gândi la rău și nu la bine, la urât și nu la frumos, la durere și nu la bucurie? Vorba lui Minulescu: “Bine-ai venit, An nou! Bine-ai venit!/ De când te-aștept aproape-am și albit…/ Dar fiindcă-mi intri-n casă-ntâia oară/ Te rog să nu-mi faci casa de ocară…/ Nu te grăbi să-mi intri pe furiș/ C-abia sosiși…/ Noroc că te-așteptam deștept/ Să te previu la timp, să fii atent,/ Și-n clipa marelui eveniment/ Să-mi calci în casă cu piciorul drept/ Și nu uita/ Să-ți lași ciubotele afară“.

Un material semnat de catre Cristian Felea

•