În ceea ce privește accesul la medicamente noi, România se situează în coada clasamentului în Uniunea Europeană. Datele recente arată că un nou medicament ajunge la pacienții din Germania în 128 de zile în medie, în timp ce în România acest termen este de 918 zile, în timp ce media europeană este de 517 zile.
Această întârziere a autorităților din domeniul Sănătății din țara noastră a determinat mulți pacienți cu afecțiuni grave să se adreseze instanțelor pentru a obține acces la tratamente vitale pentru supraviețuirea lor. În consecință, mai multe soluții pronunțate în instanțe au obligat Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS) să ofere acces la mai multe tratamente noi, cu compensare integrală.
Unul dintre cele mai recente cazuri, raportat de alba24.ro, se referă la o pacientă diagnosticată cu adenocarcinom gastric. Aceasta a obținut în instanță (Curtea de Apel Alba) dreptul la compensare integrală a tratamentului cu medicamentul nivolumab (comercializat sub numele de Opdivo).
Pacienta a primit prescripție medicală pentru nivolumab în asociere cu chimioterapia, bazată pe un scor combinat pozitiv (CPS) de cel puțin 5, așa cum este menționat în indicațiile terapeutice ale medicamentului din rezumatul caracteristicilor produsului (RCP) publicat de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA).
Cu toate acestea, medicamentul nu era inclus în lista medicamentelor compensate din România, astfel că pacienta a fost nevoită să suporte lunar aproximativ 5.000 de euro pentru a începe tratamentul până la obținerea unei decizii favorabile din partea instanței.
Un alt caz similar s-a desfășurat la Curtea de Apel Pitești, care în februarie 2023 a emis o ordonanță președințială pentru o altă pacientă, obligând CNAS să ofere un regim de compensare 100% pentru nivolumab. Ulterior, în 24 octombrie, curtea a emis o decizie definitivă, forțând CNAS să includă medicamentul respectiv în listă, cu compensare integrală.
Curtea de Apel Oradea a pronunțat, de asemenea, o sentință similară în 2021 pentru o altă pacientă, pentru compensarea tratamentului cu același medicament.
Aceste cazuri nu sunt unice, primele decizii privind compensarea integrală a tratamentului cu nivolumab fiind pronunțate încă din 2019. Mai multe decizii similare sunt în prezent înregistrate în diverse instanțe din țară.
Totuși, unele solicitări ale pacienților pentru acces la tratamente sunt respinse în instanțe, în special atunci când se referă la medicamente care nu sunt incluse în lista medicamentelor compensate.
De exemplu, o decizie a Curții de Apel Mureș din 2022 a respins solicitarea unui reclamant privind accesul la tratament cu medicamentul Kaftrio (ivacaftor + tezacaftor + elexacaftor) din cauza „nedepunerii de către reclamant a cererilor adresate pârâților anterior sesizării instanței”. Concret, curtea a constatat că reclamantul nu a furnizat documente care să confirme cererile adresate anterior autorităților înainte de a se adresa instanței.
Legislația din România (Legea nr. 554/2004) stipulează că o persoană care se adresează instanței de contencios administrativ (unde sunt judecate astfel de cazuri) trebuie să demonstreze că a suferit prejudicii din partea unei autorități publice printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termen legal a unei cereri.
Astfel, înainte de a se adresa instanței, persoana respectivă trebuie să trimită cereri legale către instituțiile responsabile. Abia după primirea unui răspuns negativ sau dacă nu primește niciun răspuns în termenul legal, poate apela la instanță.
Într-un caz asemănător, aflat acum pe rolul Curții de Apel Pitești, instanța a solicitat reclamantei (o pacientă care a cerut compensarea integrală pentru tratamentul cu medicamentul bevacizumab) să furnizeze dovada că s-a adresat autorităților cu o cerere pentru includerea medicamentului bevacizumab în lista medicamentelor compensate, pe bază de prescripție medicală, în sistemul de asigurări sociale de sănătate.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.