DNA trimite 5 coordonatori ride sharing în judecată

Cinci persoane, coordonatori sau administratori ai unor firme de ride sharing, au fost trimise în judecată de DNA pentru evaziune fiscală în formă continuată, dare de mită în formă continuată şi spălarea banilor într-un dosar cu un prejudiciu de peste 67 de milioane de lei. Începând din 2022, acestea nu ar fi înregistrat în contabilitatea a 14 firme veniturile impozabile şi ar fi recrutat peste o mie de şoferi care lucrau fără contract de muncă, fiind plătiţi ”la negru”. Astfel, toate sumele încasate de la clienţi, din care platforma îşi oprea un comision de 25%, ar fi fost împărţite între inculpaţi şi şoferi, fără ca bugetul de stat să fi încasat taxele cuvenite (TVA, impozit pe venit, contribuţii salariale). Din banii obţinuţi, unul dintre inculpaţi şi-ar fi cumpărat imobile, ar fi deschis un restaurant şi un service auto. Alte două persoane au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei în acest dosar.

DNA detaliază acuzaţiile și prejudiciul estimat

DNA precizează că dosarul vizează o presupusă schemă de evitare a obligaţiilor fiscale, desfăşurată între mai 2022 şi ianuarie 2025, prin care bugetul de stat ar fi fost prejudiciat cu 67.493.417 lei. Potrivit procurorilor, cei cinci inculpaţi – coordonatori sau administratori de fapt ai unor societăţi de transport alternativ – ar fi gestionat 14 firme implicate în operaţiuni de ride sharing, fără a declara veniturile şi fără a încheia contracte de muncă pentru şoferii recrutaţi.

Conform anchetei, mecanismul ar fi funcţionat astfel: încasările provenite de la clienţi (după reţinerea comisionului de platformă, de regulă 25%) erau împărţite între inculpaţi şi şoferi, fără plata TVA, a impozitului pe venit şi a contribuţiilor salariale. DNA susţine că, din sumele rămase, unii dintre inculpaţi ar fi făcut achiziţii de imobile şi investiţii în afaceri personale.

DNA descrie modul de operare: comodat, comisioane și „mutarea” activității

Procurorii arată că şoferii erau atraşi cu promisiunea unor câştiguri mai mari, în lipsa contractelor de muncă. Recrutarea ar fi fost urmată de încheierea unor contracte de comodat, prin care şoferii îşi cedau autoturismele către societăţile controlate de inculpaţi, pentru obţinerea autorizărilor ARR şi listarea pe platformele de ride sharing.

După începerea activităţii, societăţile ar fi oprit un comision de 8–12%, restul banilor fiind viraţi şoferilor. Sumele rămase ar fi fost apoi retrase în numerar, în repetate rânduri, de către coordonatori. Când o firmă intra în atenţia organelor fiscale, susţine DNA, activitatea ar fi fost relocată rapid pe o altă societate, menţinându-se aceeaşi schemă.

DNA investighează şi suspiciuni de dare de mită şi spălarea banilor

Dosarul nu priveşte doar evaziunea fiscală. DNA indică şi fapte de dare de mită în formă continuată, prin presupuse plăţi către un angajat al unei platforme de ride sharing, pentru „prioritizarea” unor cereri şi deblocarea conturilor şoferilor. Sumele invocate de anchetatori se ridică la 112.000 de lei, respectiv 7.500 de lei, în mai multe tranşe.

În acelaşi timp, procurorii reţin suspiciuni de spălare a banilor: creditări de firme, achiziţii şi vânzări de autoturisme (inclusiv vehicule de lux şi alte 45 de maşini pentru activităţi comerciale), menite, potrivit acuzării, să disimuleze provenienţa fondurilor.

DNA: acorduri de recunoaştere și măsuri asigurătorii

În paralel, DNA anunţă că doi angajaţi ai unei platforme de ride sharing au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei: unul pentru luare de mită în formă continuată, celălalt pentru favorizarea făptuitorului. Tribunalul Bucureşti a stabilit pentru primul o pedeapsă de 2 ani de închisoare cu amânarea executării, iar pentru cel de-al doilea o amendă penală de 25.500 de lei.

Pentru acoperirea prejudiciului, anchetatorii au instituit măsuri asigurătorii asupra unor sume şi bunuri ale inculpaţilor. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Bucureşti, cu propunerea menţinerii acestor măsuri pe durata judecăţii.

DNA și implicațiile asupra pieţei de ride sharing

Cazul ridică semne de întrebare cu privire la vulnerabilităţile din zona transportului alternativ: modelul de colaborare cu şoferii, traseul banilor şi responsabilităţile fiscale aferente. Dacă acuzaţiile DNA se confirmă, rezoluţia cauzei ar putea genera schimbări în modul de auditare a partenerilor locali, în verificările de conformare fiscală şi în cerinţele impuse operatorilor.

Mai mult, discuţia publică va atinge, probabil, şi statutul şoferilor din platforme – angajaţi vs. colaboratori – şi impactul asupra veniturilor nete, în contextul obligativităţii de a achita contribuţiile şi impozitele aferente. Transparenţa financiară şi trasabilitatea plăţilor devin esenţiale atât pentru protejarea şoferilor, cât şi pentru protejarea bugetului public.

DNA subliniază prezumţia de nevinovăţie

Ca în orice fază procesuală, persoanele trimise în judecată beneficiază de prezumţia de nevinovăţie până la pronunţarea unei hotărâri definitive. Trimiterea în judecată marchează încheierea urmăririi penale şi începutul fazei de judecată, în care instanţa va analiza probele şi apărările părţilor, va audia martorii şi va decide asupra vinovăţiei sau achitării.

DNA: ce urmează în instanţă

Procesul va parcurge etapele procedurale obişnuite: verificarea legalităţii sesizării instanţei şi a administrării probelor, stabilirea cadrului judecăţii, apoi dezbateri pe fond. Părţile civile (de regulă ANAF sau instituţii publice, dacă se invocă prejudicii) pot solicita constituirea de despăgubiri. Dacă instanţa reţine existenţa faptei şi vinovăţia, poate dispune confiscarea specială a sumelor ilicite şi menţinerea măsurilor asigurătorii pentru acoperirea prejudiciului.

DNA și mesajul pentru piaţă: conformare, transparenţă, trasabilitate

Dincolo de speţa concretă, semnalul DNA către piaţă este tranşant: modelele de business care ocolesc fiscalitatea prin „mutarea” activităţii între companii şi plata „la negru” a şoferilor sunt expuse nu doar riscurilor fiscale, ci şi celor penale. Pentru operatorii din ecosistem – dispecerate, societăţi de transport alternativ, procesatori de plăţi, firme de contabilitate – devin critice măsurile de due diligence, raportare şi control intern.

DNA a trimis în judecată cinci persoane, considerate de anchetatori coordonatori sau administratori de fapt ai unor firme de ride sharing, sub acuzaţii grave de evaziune fiscală, dare de mită şi spălare a banilor, într-un dosar cu prejudiciu estimat la peste 67 de milioane de lei. Cazul va fi judecat de Tribunalul Bucureşti, iar soluţia instanţei va avea impact nu doar asupra inculpaţilor, ci şi asupra standardelor de conformare din întregul sector al transportului alternativ.

Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.