Primari, consilieri locali sau județeni, senatori sau deputați, cu toții s-au îngrămădit în prima zi de școală în fața elevilor cu discursuri rupte de realitate.
Reacțiile părinților nu au întarziat să apară. Deputatul prahovean Cătălina Bozianu a întocmit o listă cu principalele nemulțumiri ale părinților pe care le-a prezentat în Parlament. Iată declarația integrală
În locul unei postări festiviste despre deschiderea anului școlar, am ales să marchez momentul printr-o declarație politică depusă, în această săptămână, la Parlament:
Guvernanții trebuie să asculte vocea dascălilor copiilor noștri
„Lipsesc materialele de curățenie și de igienizare”, „lipsește mobilierul special pentru centrele de activitate”, „nu avem xerox”, „nu avem materiale didactice necesare desfășurării activităților. Toate sunt cumpărate de educatoarele din grădiniță”, „nu avem calculatoare noi și lipsesc toaletele în interiorul scolii”, „nu avem încălzire centrală”, „nu avem apă curentă și nici grupuri sanitare”. Toate acestea sunt citate dintr-un studiu publicat de mass-media la începutul acestei săptămâni, o dată cu debutul noului an școlar. Un studiu făcut printre educatorii, învățătorii și profesorii copiilor noștri. Sondajul de opinie a fost efectuat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ, pe 5628 de respondenți.
Acest sondaj este cel mai bun barometru pentru starea materială a învățământului românesc.
În majoritate covârșitoare, oamenii plătiți să educe copiii românilor le cer autorităților centrale și locale mai multă implicare în rezolvarea problemelor unui sistem față de care toți factorii decizionali manifestă, la nivel declarativ, preocupare.
Din păcate, preocuparea majorității politicienilor pentru ca, în România, să nu mai existe școli fără toalete în interior sau fără apă curentă, există doar la nivel declarativ. Numai că, din momentul publicării cifrelor din sondajul FSLI, nimeni nu se mai poate prevala de scuza eternă a autorităților incompetente sau dezinteresate: „nu am cunoscut situația”.
Nici măcar (sau, mai ales!), autoritățile guvernamentale, ori reprezentanții autorităților administrației publice locale de la nivel județean, care se pot implica în asigurarea bazei materiale a școlilor acolo unde primăriile nu au mijloacele financiare să o facă.
Lansez, de aceea, un apel către Guvern și, mai ales, către ministerul Educației, să lase măcar puțin deoparte obsesiile lui Liviu Dragnea pentru acapararea totală a puterii din România și să asculte vocea oamenilor care lucrează în sistemul de educație.
Să citească sondajul sindicaliștilor din învățământ și, dacă tot îl citesc, să manifeste fie și un minimum de preocupare concretă, nu doar declarativă, și să se asigure că măcar de toalete în interiorul școlii și de apă curentă beneficiază copiii noștri și dascălii lor.