Când Homo sapiens (Omul modern) a migrat în Eurasia acum peste 70.000 de ani, majoritatea continentului era deja locuit de neanderthalieni, o altă specie de hominini cu un strămoș comun cu noi, dar cu o evoluție diferită care îi despărțea de noi cu aproximativ jumătate de milion de ani.
Cu toate că detaliile despre relația lor ulterioară nu sunt cunoscute, se crede că au existat probabil conflicte între cele două specii la un moment dat. Deși neanderthalienii s-au stins în cele din urmă acum 40.000 de ani, oamenii moderni (noi) sunt acum 8 miliarde pe planetă.
Conform unui nou studiu, această relație genetică datează chiar mai devreme decât se credea inițial, aducând la lumină un capitol uitat de mult în istoria genomului Neanderthal.
Conform unui recent studiu, atunci când oamenii moderni au ajuns în Eurasia în Pleistocenul târziu, oamenii de Neanderthal care deja locuiau acolo purtau urme de ADN al speciei noastre, aparent de la o întâlnire mult mai veche, despre care nu se știa până acum, cu oameni moderni care preexistau, anatomic, în timpul lor.
Acest lucru sugerează că unii Homo sapiens au pășit în Eurasia cu mai mult de 250.000 de ani în urmă, cu mult înainte de primele dovezi ale existenței oamenilor moderni pe continent. Pentru referință, înregistările fosile arată că specia noastră (Homo sapiens) a evoluat în Africa cu doar 300.000 de ani în urmă.
„Am descoperit dovezi ale unei întâlniri genetice antice în care genele au trecut de la oamenii moderni timpurii la oamenii de Neanderthal”, a declarat Alexander Platt, un biolog evoluționist de la Universitatea din Pennsylvania.
„Grupul acesta de oameni a părăsit Africa cu 250.000 – 270.000 de ani în urmă. Acești oameni ar fi fost niște veri îndepărtați ai tuturor oamenilor de astăzi și ar fi semănat mai mult cu noi decât cu neanderthalienii”, a adăugat Platt.
Cercetătorii subliniază că primii oameni moderni care au ajuns în Eurasia au dispărut mai târziu, iar neanderthalienii au continuat să domine continentul timp de aproximativ 200.000 de ani.
Cu toate acestea, genele din genomul neanderthalienilor păstrează încă amprenta acestei întâlniri antice. Pentru a descoperi această conexiune, cercetătorii au urmat indiciile găsite într-un alt studiu care a identificat fragmente de ADN asemănătoare cu cele ale omului de Neanderthal în populații umane din Africa.
Acest lucru a fost surprinzător, deoarece majoritatea încrucișărilor dintre Homo sapiens și neanderthalieni au avut loc în Eurasia.
Această descoperire a ridicat întrebări cu privire la modul în care ADN-ul neanderthalian, asociat în mod obișnuit cu strămoșii eurasiatici, putea fi prezent în cantități semnificative în Africa.
Cu toate acestea, răspândirea reală a acestor fragmente de ADN în Africa era încă neclară. Cercetările anterioare s-au concentrat pe un set limitat de genomuri ale populațiilor din Africa Centrală și de Vest care aveau un strămoș comun relativ recent, conform autorilor acestui nou studiu.
Pentru a elucida această problemă, cercetătorii au analizat un eșantion mai variat de genomuri moderne provenite de la 180 de persoane din 12 populații cu caracteristici genetice diverse din Botswana, Camerun, Etiopia și Tanzania.
Folosind o tehnică statistică specială, cercetătorii au investigat momentul și modul în care fragmentele de genom NHR au fost introduse în aceste populații. S-a întâmplat ca oamenii moderni să moștenească aceste gene de la neanderthalieni și să le aducă înapoi în Africa sau au fost neanderthalienii cei care au primit aceste gene de la Homo sapiens în primul rând?
Răspunsul se află undeva la mijloc, conform cercetătorilor, dar cel mai probabil este cel de-al doilea scenariu. NHR au fost descoperite în fiecare dintre populațiile testate, indicând răspândirea lor în întreaga Africa.
Cu toate acestea, cea mai mare parte a acestui ADN asemănător cu cel de Neanderthal nu provine de la neanderthalieni, ci mai degrabă de la primii oameni moderni care au migrat din Africa în Eurasia acum aproximativ 250.000 de ani.
Pe măsură ce acești strămoși au avut întâlniri cu neanderthalienii, au lăsat urme genetice în genomul acestora – până la 6% din genomul neanderthalienilor este rezultatul acestor încrucișări, conform studiului.
De asemenea, studiul oferă dovezi că anumite populații au introdus gene neanderthaliene în Africa atunci când s-au întors din Eurasia, unde strămoșii lor au avut probabil întâlniri cu neanderthalienii.
Variantele de gene omenești de la Homo sapiens sunt în principal situate în regiunile non-codificatoare ale genomului neanderthalian, ceea ce sugerează că selecția naturală le-a eliminat din secțiunile codificatoare ale genomului – posibil pentru că ADN-ul nostru nu era util neanderthalienilor. De asemenea, genomul nostru continuă să se îndepărteze treptat de variantele genetice de la neanderthalieni.
În ciuda încrucișărilor genetice, neanderthalienii și oamenii moderni au evoluat cu unele diferențe semnificative în timpul celor aproximativ 500.000 de ani care i-au despărțit, și „eram foarte departe pe calea de a deveni specii distincte”, spune Platt.
Acest studiu a fost publicat în revista Current Biology. În 2022, Svante Pääbo, un genetician suedez, a primit Premiul Nobel pentru Medicină și Fiziologie pentru descoperirile sale legate de genomurile hominizilor dispăruți și cercetările sale privind evoluția umană.
Sursă: 360medical.ro
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.