Cercetătorii au ajuns la o concluzie neașteptată privind „Moartea Neagră”, pandemia care a devastat Europa, Asia și Africa în secolul al XIV-lea și care rămâne cea mai letală epidemie din istoria omenirii!
Potrivit noilor analize, o erupție vulcanică produsă în jurul anului 1345 ar fi declanșat o reacție în lanț ce a favorizat apariția și răspândirea pandemiei în Europa.
Datele obținute din inelele copacilor indică faptul că această erupție a provocat un șoc climatic major, ducând la scăderi accentuate de temperatură și recolte compromise, notează BBC.
În urma acestor condiții extreme, orașele-stat italiene — confruntate cu riscul foametei și având populații numeroase — au fost nevoite să importe grâne din regiunile aflate în jurul Mării Negre.
Odată cu sacii de cereale ar fi ajuns în Europa și puricii infectați cu bacteria Yersinia pestis, declanșând astfel cea mai devastatoare pandemie a Evului Mediu, susțin specialiștii.
Această combinație de factori — schimbări climatice bruște, foamete și intensificarea comerțului — ilustrează modul în care bolile pot apărea și se pot răspândi rapid într-o lume interconectată, avertizează experții.
„Deși o astfel de succesiune de evenimente pare rară, riscul apariției bolilor zoonotice și al transformării lor în pandemii crește într-o lume globalizată și afectată de schimbările climatice.
Este o lecție cu atât mai relevantă după experiența Covid-19”, a explicat Dr. Ulf Büntgen de la Universitatea din Cambridge.
Cea mai devastatoare epidemie a umanității
Moartea Neagră a lovit Europa în anii 1348–1349 și a ucis până la jumătate din populație. Boala, provocată de bacteria Yersinia pestis, se răspândea prin rozătoare și purici. A provocat între 75 și 200 de milioane de decese în Eurasia și Africa de Nord, atingând apogeul între 1347 și 1351.
Deși se crede că epidemia, numită Moartea Neagră, a pornit din Asia Centrală și s-a extins prin rutele comerciale, lanțul exact al evenimentelor care a adus boala în Europa a rămas mult timp neclar.
Acum, cercetătorii de la Universitatea din Cambridge și de la Institutul Leibniz din Leipzig au completat această lacună, analizând indicii climatice păstrate în inelele arborilor.
Dovezile sugerează că activitatea vulcanică din 1345 a provocat o răcire bruscă a climei, reducând lumina solară și afectând puternic culturile din zona mediteraneană.
Pentru a evita foametea, statele italiene au intensificat comerțul cu grâne din regiunea Mării Negre — ceea ce, fără să știe, a facilitat pătrunderea bacteriei ucigașe în Europa.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
