Obiceiuri alimentare sănătoase: grăsimile „bune” trebuie să rămână în alimentaţie!
Unul dintre cele mai persistente mituri nutriționale este convingerea că grăsimile trebuie eliminate aproape complet din alimentație pentru a rămâne sănătoși.
Conceptul de „low-fat” a dus la ideea greșită că toate grăsimile sunt nocive. În realitate, problema nu este prezența grăsimilor în dietă, ci tipul acestora. Limitarea este necesară doar în cazul grăsimilor dăunătoare, în timp ce grăsimile sănătoase sunt esențiale și ar trebui să facă parte din alimentația zilnică.
De ce are organismul nevoie de grăsimi?
Grăsimile joacă un rol fundamental în funcționarea normală a organismului. Ele reprezintă o sursă importantă de energie, susțin activitatea creierului și a sistemului nervos, contribuie la reglarea hormonală și sunt indispensabile pentru absorbția vitaminelor liposolubile.
Ideea că grăsimile duc automat la îngrășare sau la probleme de sănătate este o generalizare eronată, care ignoră diferențele majore dintre tipurile de grăsimi și rolul lor real în procesele biologice.
Tipuri de grăsimi și sursele lor naturale
Grăsimile pot fi clasificate atât după origine, animală sau vegetală, cât și după structura chimică. Din punct de vedere nutrițional, ele se împart în grăsimi care trebuie limitate și grăsimi benefice, ce ar trebui consumate constant.
Grăsimile saturate și cele hidrogenate, de obicei solide la temperatura camerei, se găsesc în carnea grasă, untură, anumite lactate și în produsele intens procesate.
Consumul excesiv al acestora este asociat cu un risc crescut de boli cardiovasculare și ar trebui redus.
În schimb, grăsimile nesaturate sunt considerate alegeri sănătoase. Acestea se regăsesc în uleiurile vegetale, nuci, semințe, avocado și pește.
Acizii grași omega 3 și omega 6, esențiali pentru organism, se găsesc în somon, macrou, sardine, hering, dar și în semințe de in, chia, susan, nuci și măsline. Ideal este ca aceste alimente să fie consumate cât mai aproape de forma lor naturală, evitând prepararea la temperaturi foarte ridicate.
Beneficiile grăsimilor sănătoase asupra organismului
Integrarea grăsimilor bune în alimentația zilnică are efecte pozitive asupra întregului organism. Ele contribuie la menținerea unui nivel echilibrat al colesterolului, reduc riscul bolilor cardiovasculare și susțin sănătatea vaselor de sânge.
În plus, grăsimile sănătoase ajută la prevenirea inflamațiilor, susțin funcțiile cognitive, memoria și capacitatea de concentrare, sprijină absorbția vitaminelor A, D, E și K și contribuie la buna funcționare a sistemului nervos, hormonal și imunitar.
De asemenea, ele ajută la stabilizarea glicemiei și pot reduce riscul apariției diabetului de tip 2.
Beneficiile se reflectă și la nivel exterior, grăsimile bune susținând sănătatea pielii, a părului și a unghiilor, stimulând metabolismul și menținând echilibrul hormonal.
Ce se întâmplă când grăsimile sunt eliminate complet
Excluderea totală a grăsimilor din dietă poate avea efecte negative serioase. Aceasta este asociată cu stări de oboseală, iritabilitate, tulburări de concentrare, dereglări hormonale, probleme digestive și biliare.
În plus, lipsa grăsimilor poate accentua senzația de foame, favoriza dezechilibrele metabolice și, paradoxal, poate crește riscul unor afecțiuni cardiovasculare sau metabolice, tocmai prin privarea organismului de nutrienți esențiali.
Echilibrul, baza unei alimentații corecte
O alimentație sănătoasă nu presupune eliminări drastice, ci echilibru și varietate. Grăsimile, la fel ca proteinele și carbohidrații, au un rol clar definit și trebuie alese atent, nu excluse.
O dietă echilibrată se bazează pe alimente naturale, neprocesate, mese regulate și porții adaptate nevoilor fiecăruia. Chiar și zaharurile își pot avea locul într-o alimentație corectă atunci când provin din surse naturale, precum fructele.
În final, cheia unei vieți sănătoase nu este frica de grăsimi, ci înțelegerea diferenței dintre cele care dăunează și cele care susțin sănătatea pe termen lung.
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
