Cheltuielile guvernului Bolojan cu dobânzile au crescut cu 50% în primele 9 luni din 2025, față de aceeași perioadă a anului trecut, conform unui document al Ministerului de Finanțe. De asemenea, datoria publică a ajuns la pragul critic de 60%, informează Mediafax.
Dobânzile ating un nivel istoric, datoria publică trece de 1.000 miliarde de lei
România se află într-un moment critic din punct de vedere financiar: cheltuielile cu dobânzile au explodat, iar datoria publică a depășit pragul de 1.000 miliarde de lei, echivalentul a peste 57% din PIB. Dacă ritmul actual continuă, țara riscă să atingă în curând limita maximă de îndatorare permisă în Uniunea Europeană – 60% din PIB.
- Dobânzile ating un nivel istoric, datoria publică trece de 1.000 miliarde de lei
- Datoria României, aproape de pragul european de siguranță
- Împrumuturi uriașe pentru acoperirea vechilor datorii
- Deficit bugetar alimentat de costul datoriilor
- Economiștii avertizează: risc de blocaj financiar și pierderea încrederii piețelor
- Investițiile, singura cale de ieșire din spirală
În primele nouă luni din 2025, Guvernul Ilie Bolojan a plătit 40 de miliarde de lei doar pe dobânzi, în creștere cu 50% față de anul precedent. În același timp, investițiile publice – esențiale pentru creșterea economică – s-au redus cu 6%, ajungând tot la 40 de miliarde de lei.
Cu alte cuvinte, statul cheltuie la fel de mult pentru dobânzile la datorii cât investește în dezvoltare.
Datoria României, aproape de pragul european de siguranță
În 2019, datoria publică reprezenta 37% din PIB. În mai puțin de șase ani, procentul a crescut cu peste 20 de puncte, atingând acum nivelul considerat periculos pentru economii emergente ca România.
Economiștii avertizează că depășirea pragului de 60% ar putea aduce presiuni suplimentare din partea Uniunii Europene, creșterea costurilor de finanțare și chiar o retrogradare a ratingului de țară.
„România nu are o problemă doar de mărime a datoriei, ci și de structură – pentru că mare parte din ea este pe termen scurt, iar costurile de refinanțare cresc de la lună la lună”, explică un analist financiar citat de Mediafax.
Împrumuturi uriașe pentru acoperirea vechilor datorii
Guvernul trebuie să se împrumute nu doar pentru a acoperi deficitul bugetar actual – estimat la 100 de miliarde de lei –, ci și pentru a plăti datoriile vechi ajunse la scadență.
Astfel, executivul are nevoie de aproximativ 260 de miliarde de lei până la finalul anului, din care 110 miliarde vor merge direct către returnarea împrumuturilor din anii anteriori.
Numai în ultima lună, Guvernul Bolojan s-a împrumutat cu peste 3 miliarde de lei, la o dobândă medie de peste 7%, una dintre cele mai ridicate din ultimul deceniu.
Deficit bugetar alimentat de costul datoriilor
Dobânzile reprezintă acum 40% din deficitul bugetar, un procent fără precedent. În timp ce costurile de finanțare cresc, veniturile bugetare rămân sub nivelul estimat, iar cheltuielile rigide – precum salariile și pensiile – nu pot fi reduse.
Statul a cheltuit:
- 127 miliarde de lei pentru salariile bugetarilor (+6%)
- 71 miliarde de lei pentru bunuri și servicii (+7%)
- 188 miliarde de lei pentru pensii și asistență socială (+13%)
Investițiile, care ar putea genera venituri viitoare, sunt primele sacrificate atunci când cifrele bugetare se deteriorează.
Economiștii avertizează: risc de blocaj financiar și pierderea încrederii piețelor
Analiștii atrag atenția că România a intrat într-un cerc vicios: pentru a plăti datoriile vechi, statul trebuie să facă altele noi, la costuri tot mai mari. Această „rostogolire a datoriei” reduce spațiul bugetar și împinge investițiile în plan secund.
„Guvernul a ales să reducă investițiile pentru a finanța costurile dobânzilor. Pe termen scurt, poate părea o soluție contabilă, dar pe termen lung înseamnă stagnare economică și o dependență tot mai mare de împrumuturi externe”, explică un fost ministru de finanțe.
Investițiile, singura cale de ieșire din spirală
Specialiștii subliniază că singura cale sustenabilă de a reduce presiunea datoriei este relansarea investițiilor publice – în infrastructură, energie și industrie –, care pot genera creștere economică și venituri bugetare suplimentare.
„Investițiile sunt singurele care, deși par cheltuieli, aduc bani la buget în timp. Tăierea lor e cea mai proastă soluție când te confrunți cu o datorie mare”, spun economiștii.
Deocamdată, însă, statul continuă să amâne deciziile structurale, preferând împrumuturi succesive pentru acoperirea găurilor bugetare.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
