Italia, a treia cea mai mare economie din zona euro, a înregistrat în luna noiembrie a anului trecut un nou record al datoriei publice, care a depășit pragul de 3.000 de miliarde de euro, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Italiei. Datoria publică a atins nivelul de 3.005,2 miliarde de euro, în creștere de la 2.981,3 miliarde euro în luna octombrie, marcând un nou maxim istoric, informează Reuters, citată de Agerpres.
Italia este recunoscută de mult timp drept cea mai lentă economie din zona euro, încă de la lansarea monedei unice europene în urmă cu 25 de ani, iar sustenabilitatea datoriei sale publice este văzută ca un factor critic pentru stabilitatea zonei euro.
Guvernul italian estimează că raportul datorie/PIB, deja al doilea cel mai mare din zona euro după cel al Greciei, va crește de la 135% în 2023 la 138% până în 2026. Cu toate acestea, majoritatea analiștilor prognozează că, dacă creșterea economică din 2025 va fi sub ținta guvernamentală de 1,2%, acest raport ar putea urca și mai mult, punând o presiune suplimentară pe piețele financiare și crescând costurile de finanțare ale Italiei.
În 2023, povara serviciului datoriei, raportată la cheltuielile guvernamentale totale, a fost de 6,8%, în scădere față de 7,5% în 2022, potrivit datelor UniCredit și Trezoreriei italiene. Cu toate acestea, temerile legate de sustenabilitatea datoriei și de capacitatea guvernului de a atrage investitori continuă să persiste.
Italia se confruntă și cu presiuni legate de deficitul bugetar. După ce a depășit în 2023 un nivel de 7,2% din PIB, autoritățile de la Roma și-au stabilit o țintă de 3,8% pentru 2024, sperând să reducă deficitul sub pragul european de 3% până în 2026.
Aceste evoluții economice ridică întrebări cu privire la viitorul politicilor fiscale ale Italiei și la capacitatea sa de a-și gestiona datoria publică într-un context economic caracterizat de incertitudini și încetinirea creșterii economice.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews