Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis marți o decizie conform căreia autoritățile publice din statele membre au dreptul să interzică angajaților purtarea semnelor de credință religioasă, precum eșarfa islamică (hijab), în ultima sa hotărâre privind o chestiune care a provocat divizarea Europei de-a lungul anilor, conform informațiilor furnizate de Reuters.
Controversa a ajuns la CJUE în urma unei situații în care o angajată a municipalității Ans din estul Belgiei a fost informată că nu îi este permis să poarte hijab la locul de muncă. Ulterior, municipalitatea și-a modificat condițiile de angajare, cerând angajaților să respecte o neutralitate strictă prin renunțarea la semne evidente de convingeri religioase sau ideologice.
Femeia în cauză a contestat această decizie în instanță, susținând că dreptul ei la libertatea religioasă a fost încălcat.
Hijab-ul, o eșarfă tradițională purtată în jurul capului și umerilor, a fost o temă de dezbatere în Europa de-a lungul anilor.
CJUE a afirmat că o politică de neutralitate strictă, menită să creeze un mediu administrativ neutru, poate fi considerată justificată în mod obiectiv de un scop legitim. De asemenea, instanța a adăugat că o altă administrație publică ar putea fi la fel de justificată dacă decide să permită purtarea de semne vizibile de credință în mod general și nediscriminatoriu.
Curtea a subliniat că autoritățile din statele membre au o anumită marjă de apreciere în ceea ce privește aplicarea neutralității serviciului public pe care doresc să o promoveze. Cu toate acestea, obiectivul trebuie să fie urmărit într-un mod consecvent și sistematic, iar măsurile trebuie să fie limitate strict la ceea ce este necesar, a precizat instanța.
Verificarea respectării acestor cerințe revine instanței naționale.