Cum a reacționat Guvernul la raportul NATO referitor la bugetul alocat pentru Forțele Armate

Marcel Ciolacu, prim-ministrul României, a exprimat opinia sa cu privire la raportul NATO referitor la cheltuielile pentru apărare.

„S-au făcut foarte multe plăți. Am avut un deficit de 1,7%. Nu au fost cheltuieli mari. Marea majoritate a acestui deficit a fost pentru apărare. Deci în mare parte ne-am asumat toate lucrurile”, a comentat Ciolacu.

Context
România a cheltuit în 2023 pentru apărare doar 1,6% din PIB, potrivit unui raport oficial al NATO, citat de TVR Info. Procentul este unul mult mai mic decât promisiunea făcută, în 2022, de președintele Klaus Iohannis, de 2,5% din PIB.

Datele apar într-o analiză publicată de NATO, luna aceasta. Analiștii spun că aceste discrepanțe vulnerabilizează Armata, în condițiile în care avem un război la frontieră, și discreditează țara în fața celorlați aliați.

Klaus Iohannis, președintele României (29 iunie 2022): Am decis împreună, și această discuție a pornit din CSAT, să alocăm 2,5% din PIB pentru Apărare. Acest lucru se va întâmpla începând cu bugetul următor, pe anul 2023.

În vara lui 2022, la Summitul NATO de la Madrid, Klaus Iohannis le spunea jurnaliștilor români că bugetul de 2,5% din PIB pentru Apărare va fi o constanță cel puțin în următorii 10 ani. Nu a fost așa nici măcar în 2023. Statistica Alianței, care se bazează pe datele colectate până în februarie 2024, arată că Armata a cheltuit de fapt 1,6%, mult sub pragul minim cerut de NATO.

Din bugetul pentru anul trecut, peste 21% din bani au mers pe programele de înzestrare, puțin peste pragul cerut de Alianță, însă departe de țări din est precum Polonia, care a avut peste 53%. Armata Română a avut însă cheltuieli de personal foarte mari, aproape 60% din buget.