CRIZA DIN UCRAINA: RĂZBOIUL ESTE O AFACERE, ADUCE PIERDERI, DAR ȘI OPORTUNITĂȚI – de Cristian Felea

“Când vine vorba de petrolul rusesc, gaze și cărbune, vom putea crește consumul lor pe piața internă, stimula procesarea în profunzime a materiilor prime. Vom crește de asemenea furnizarea de resurse energetice către alte regiuni ale lumii unde este cu adevărat nevoie de ele. Refuzul mai multor țări occidentale de a coopera în mod normal, inclusiv în ceea ce privește resursele energetice ruse, a lovit deja milioane de europeni, a provocat o adevărată criză energetică. Desigur, ne confruntăm și cu probleme, dar acest lucru deschide noi oportunități.”

Vladimir Putin (economica.net)

Au trecut, iată, cincizeci de zile de război în Ucraina, deși planurile inițiale ale comandanților militari ruși și ale ministrului Serghei Șoigu, cu care se lăudau la Kremlin, înainte ca Vladimir Putin să dea fatidicul ordin de invadare, estimau că “obiectivele operațiunii speciale vor fi atinse în cincisprezece zile”.

Ei bine, în afară de faptul că au ras aproape în întregime Mariupolul și au devastat Harkov, Irpin, Izium, că bombardează intens Rubijne, Lîsiceansk, Popasna şi Severodoneţk și că au pe conștiință oribile crime de război în Bucea sau Borodianka, rușii nu au obținut mare lucru în Ucraina în aceste cincizeci de zile de război; ba chiar au fost nevoiți să se retragă de pe pozițiile ocupate în apropiere de Kiev, pentru a-și concentra eforturile în Donbass.

Sursa: libertatea.ro

În aceste peste puțin peste șapte săptămâni de război, însă, multe altele s-au schimbat fundamental în lume, și anume perspectiva pe care lumea civilizată o are astăzi asupra Federației Ruse, pentru că alături de conducătorii de la Kremlin rușii simpli s-au aliniat cu mândrie nu doar pentru a susține războiului declarat de Vladimir Putin, ci și pentru a încuraja comportamentul sălbatic al soldaților lor față de civilii din Ucraina: jafuri, violuri abominabile, torturi, execuții sumare.

Antonio Guterres, secretarul general al ONU, a declarat miercuri, 13 aprilie ac., că războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei se află la originea unei “furtuni perfecte” de crize în sectoarele alimentar, al energiei și finanțelor care amenință să provoace grave distrugeri, mai ales în economiile țărilor sărace, în condițiile în care 36 de țări importă tradițional grâu din Ucraina și Rusia:

“Impactul războiului este global și sistemic. Până la 1,7 miliarde de oameni, dintre care o treime deja trăiesc în sărăcie, au devenit expuși în cea mai mare măsură la perturbările sistemelor alimentar, energetic și financiar ce generează creșterea sărăciei și foametei.”

Antonio Guterres a cerut încetarea imediată a războiului, ridicarea restricțiilor de export, investiții în energii regenerabile și susținerea financiară a statelor în curs de dezvoltare. Creșterea prețurilor la alimente și energie, suprapusă pe datoria împovărătoare a multor state sărace, poate duce la instabilitate politică și socială, a avertizat secretarul general al ONU. (g4media)

Organizația Mondială a Comerțului a redus prognozele pentru comerțul global în 2022, estimând o creștere de 3% în 2022, în comparație cu prognoza anterioară de 4.7%, din cauza invaziei Rusiei în Ucraina, avertizând că omenirea trebuie să se pregătească pentru consecințe, așa cum a declarat directorul general al organizației, Ngozi Okonjo-Iweala.

Cel mai mare impact al crizei a fost creat prin creșterea bruscă a prețurilor mărfurilor, deoarece Rusia și Ucraina sunt ambele furnizori cheie de bunuri esențiale, inclusiv alimente, energie și îngrășăminte. Ngozi Okonjo-Iweala a avertizat că există o potențială criză alimentară pentru că zeci de state africane importă în mod tradițional alimente din Ucraina și Rusia și acum sunt grav afectate, menționând Egiptul și Tunisia ca fiind printre cele mai vulnerabile. (bursa.ro)

Daunele economice cauzate de războiul din Ucraina se amplifică și în Europa, deoarece inflația aflată la niveluri record a subminat încrederea în zona euro și a ridicat așteptările consumatorilor în ceea ce privește prețurile la cel mai înalt nivel din 1985 și până în prezent.

“Cu cât războiul durează mai mult, cu atât costurile vor fi probabil mai mari”, a declarat Christine Lagarde, președintele Băncii Centrale Europene, miercuri (13 aprilie ac.), în Cipru și a iterat că orice creștere a ratelor dobânzilor aflate la niveluri minime record va fi graduală, subliniind riscurile semnificative pentru creștere și incertitudinile considerabile asupra perspectivelor economice.

În Marea Britanie rata anuală a inflației a depășit recordul ultimilor 30 de ani, ajungând la 7% în luna martie. Costul materiilor prime a explodat, înregistrând o creștere anuală de peste 19%, ceea ce determină așteptări cât se poate de pesimiste cu privire la evoluția prețurilor. Banca Centrală a Angliei se așteaptă la un vârf de inflație de 8% în lunile următoare și analiștii financiari nu exclud o nouă majorare a dobânzilor în ședința de politică monetară din luna mai.

În fine, indicatorul institutului german ZEW pentru situația curentă a economiei germane a scăzut la minus 21,4 puncte, adică o depreciere de 13,3 puncte. Experții spun că încetinirea avansului PIB pentru economia germană se face resimțită încă din luna martie și prognozează recesiunea economiei germane și stagflație. (ziare.com)

Sentimentul general global este de pesimism, mai ales că obiectivele declarate de Vladimir Putin pentru războiul din Rusia sunt tot mai neclare, reacțiile Kremlinului devin tot mai greu de deslușit, așa că nimeni nu mai mizează în mod real pe o oprire a ostilităților într-un termen previzibil. Iar lipsa de predictibilitate este marele inamic al planurilor în materie de comerț și fluxuri financiare.

Dar cel mai important este să înțelegem în ce mod războiul dus de Federația Rusă împotriva Ucrainei afectează economiile celor două state beligerante, la care se adaugă pe de-o parte modul în care sancțiunile impuse de multe state Rusiei au impactat economia și finanțele statului agresor, sau cum ajutoarele furnizate sau promise Ucrainei pot sprijini efortul de război al statului victimă.

UCRAINA ȘI ECONOMIA SA DE RĂZBOI

Ministrul ucrainean de finanțe. Sursa: bbc.com

Ministrul ucrainean de finanțe, Serhîi Marcenko, a cerut ajutor financiar internațional imediat pentru ca Ucraina să poată supraviețui în urma deficitului bugetar semnificativ creat după invazia rusă.

Deficitul bugetar al Ucrainei pentru anul în curs, prognozat la 3,5% din PIB înaintea invaziei ruse, va crește considerabil, deși guvernul de la Kiev a tăiat cheltuieli în valoare de circa 6 miliarde de dolari.

Ministrul a descris un tablou sumbru al economiei Ucrainei și a estimat la circa 270 de miliarde de dolari pagubele provocate de război infrastructurii civile și militare. De asemenea, circa 30% dintre companiile ucrainene și-au încetat complet activitatea, iar exporturile au scăzut la jumătate. (g4media)

Comisarul european pentru buget, Johannes Hahn, a declarat că Ucraina va avea nevoie de un plan Marshall actualizat, după războiul cu Rusia: “Cred că ceea ce avem nevoie pentru Ucraina, la capătul zilei, este un model actualizat al Planului Marshall”, a declarat Hahn într-un briefing de presă.

Johannes Hahn a precizat că un astfel de plan ar ajuta Ucraina să se recupereze rapid și nu în decenii de pe urma distrugerilor masive produse de armata rusă, și ar duce la o convergență mai rapidă a Kievului cu Uniunea Europeană.

Comisarul european pentru buget nu a făcut o estimare legată de câți bani ar fi nevoie, însă a spus că eforturile pentru reconstrucția Ucrainei nu vor putea fi susținute doar de UE, așa că cel mai probabil va fi nevoie și de implicarea țărilor din G20 (grup de state din care, încă, mai face parte și Rusia).

Exporturile de porumb ale Ucrainei ar putea scădea până la 17 milioane de tone în anul agricol 2021/22, de la 23,1 milioane de tone în anul agricol precedent, ca urmare a invaziei rusești, a declarat un oficial din conducerea ministerului ucrainean al agriculturii. În paralel, exporturile de ulei de floarea soarelui ar putea scădea până la 3,4 milioane de tone, de la 5,3 milioane de tone în anul agricol precedent.

Ucraina este cel mai mare producător și exportator mondial de ulei de floarea soarelui; înainte de invazia rusească, producătorii ucraineni estimau că în sezonul agricol 2021/22 exporturile de ulei de floarea soarelui ar putea ajunge la 6,6 milioane de tone.

Analiștii de la firma de consultanță în agricultură APK-Inform au precizat că prețul la export pentru porumbul ucrainean a scăzut din cauza cererii limitate și a stocurilor mari, în condițiile în care după invazia rusească exporturile pot fi realizate numai pe calea ferată, pe la granița de vest a Ucrainei. Ucraina își exporta produsele agricole prin porturile de la Marea Neagră, dar în condiții de conflict, nu mai este posibil, așa că s-a reorientat spre transportul cerealelor pe calea ferată.

Stocurile de porumb ale Ucrainei se ridicau la aproximativ 13 milioane de tone la finele lunii martie ac., dar nu s-au putut exporta decât 300.000 de tone, datorită diverselor tipuri de limitare a fluxurilor de export feroviar (diferența de ecartament fiind principalul motiv). (g4media)

Analiștii estimează că Ucraina, care exportase 43 de milioane de tone de cereale de la începutul sezonului din iulie până la invazia de la sfârșitul lunii februarie, ar putea exporta doar aproximativ 1 milion de tone în următoarele trei luni, pe fondul dificultăților logistice. Înainte de război, guvernul estima că exporturile de cereale ar putea ajunge la 65 de milioane de tone în acest sezon.

Taras Vîșoțki, secretar de stat în cadrul ministerului Agriculturii din Ucraina, și-a exprimat speranța că Ucraina ar putea exporta 1,5 milioane de tone pe lună pe calea ferată, adăugând că ar fi doar o treime din volumele gestionate în mod obișnuit de porturi, dar va genera totuși niște venituri absolut necesare pentru sectorul agricol.

RUSIA NEAGĂ CĂ TRAVERSEAZĂ DIFICULTĂȚI ECONOMICE SERIOASE

Economia Rusiei este pe cale să înregistreze o contracție de peste 10% în 2022, care ar reprezenta cea mai mare scădere a produsului intern brut după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, a declarat Alexei Kudrin, fost ministru rus de finanțe (din 2000 până în 2011), pentru agenția de presă rusă RIA.

Ministerele economiei și finanțelor de la Moscova pregătesc noi prognoze economice, a declarat același Alexei Kudrin, care în prezent ocupă funcția de președinte al Camerei de Audit.

Alexei Kudrin. Sursa: http://en.kremlin.ru/

O contracție de 10% ar reprezenta cel mai mare declin al produsului intern brut din 1994, potrivit datelor publicate de Banca Mondială și de Fondul Monetar Internațional.

Banca Mondială a estimat în aprilie că PIB-ul Rusiei va scădea cu 11.2% în 2022. Analiștii intervievați de Reuters la finele lui martie au estimat în medie o contracție a PIB pentru 2022 de 7.3%, și au prezis o inflație de aproximativ 24%, cel mai ridicat nivel după 1999.

La mijlocul lunii martie Vladimir Putin declara că sancțiunile economice drastice ale Occidentului împotriva Federației Ruse “creează numeroase probleme, însă asta nu e totul, pentru că ele deschid de asemenea noi posibilități”. În urmă cu câteva zile Putin a reluat tema, sugerând că țara sa nu va mai face afaceri cu Occidentul neprietenos, ci se va reorienta profitabil către acea parte a lumii care continuă să vadă în Moscova un partener.

Doar că în comerțul mondial nimic nu este sigur. Astfel, potrivit Digi24, după anunțul embargoului impus de UE asupra importurilor de cărbune (care vor scădea treptat, până la anulare, în august ac.), Federația Rusă și-a îndreptat speranțele către Asia. Doar că în Asia Japonia și Coreea de Sud susțin embargoul UE și SUA pe cărbunele rusesc, iar China nu este foarte interesată să importe cărbune, anunțând deja că se bazează pe producția internă.

Singurul cumpărător interesat din Asia este India, care a și beneficiat de disconturile anunțate de Rusia la vânzarea de cărbune și a crescut în luna martie cantitatea importată de 1 milion de tone, de la un maxim de 600 de mii în lunile anterioare. Totuși, vânzarea de cărbune în India, la prețuri mai reduse decât ale pieței, nu este tocmai ceea ce Rusia își poate dori, pentru a compensa pierderile din blocarea livrărilor către SUA și Europa.

Deocamdată rubla este ținută în viață de importurile energetice, iar acesta este un fapt. Efectul sancțiunilor economice după cincizeci de zile de război este înșelător, pentru că fluxurile de export au rămas practic la același nivel, în timp ce importurile au scăzut dramatic din cauza unor limitări logistice și a restricțiilor impuse de țările occidentale, după cum a declarat actualul ministru de finanțe, Anton Siluanov.

Datele publicate de Banca Centrală a Rusiei arată că în primul trimestru al acestui an contul curent a înregistrat un excedent de 58,2 miliarde de dolari, de peste două ori și jumătate mai mult decât excedentul de 22,5 miliarde de dolari înregistrat în primul trimestru al anului 2021.

Pe de altă parte, ieșirile nete de capital din Rusia au urcat la 64,2 miliarde de dolari în perioada ianuarie-martie 2022, comparativ cu 17,5 miliarde de dolari în primul trimestru din 2021, deși autoritățile de la Moscova au impus restricții asupra mișcărilor de capital, tocmai pentru a evita tendința de depreciere a rublei. (profit.ro)

DIN PĂCATE, ROMÂNIA NU POATE PROFITA DE OPORTUNITĂȚI

Actualul conflict armat din Ucraina este un prilej pentru noi oportunități de afaceri, nu doar în cursul derulării lui, ci și după încheierea acestuia, susține Florin Jianu, președintele Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România:

“Nu ne bucurăm de ceea ce se întâmplă la granița noastră, dar trebuie să facem uz de aceste oportunități, noi, ca țară. În primul rând să folosim portul Constanța la adevărata lui valoare pentru că devine cel mai important port la Marea Neagră. Să ne concentrăm pe atragerea de investiții, dar nu numai investițiile care vin din Ucraina, pentru că acolo nu mai poți să lucrezi, dar și cele care vin din Rusia sau din China.

Noi am făcut o analiză pe 2500 de antreprenori. 9 din 10 întreprinzători au spus că urmează o criză economică, dacă intervențiile publice nu vor fi extrem de puternice și la obiect. 8 din 10 antreprenori vor restrânge investițiile în acest an și deja vedem acest lucru în rezultatele economice la nivel național. Un lucru care m-a bucurat să îl văd în analiza pe care am făcut-o este faptul că 5 din 10 întreprinzători au declarat că sunt dispuși să angajeze oameni proveniți din Ucraina.”

Așa cum știm, ca urmare a blocării porturilor de la Marea Neagră, Ucraina caută rute alternative pentru exportul de cereale și alte materii prime, transportul feroviar către Dunăre și ulterior Portul Constanța fiind o posibilă soluție avută în vedere. Grup Feroviar Român și operatorul de stat, CFR Marfă, au primit solicitări suplimentare de transport din Ucraina.

Există, însă, o problemă: rețeaua românească de căi ferate poate prelua doar foarte puțin din necesar. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, la sfârșitul anului 2020, România avea o capacitate de transport feroviar de marfă de 2,1 milioane de tone, în ușoară creștere față de anul 2010 (5%), dar mai puțin de jumătate din capacitatea de la nivelul anului 2000, de 4,9 milioane de tone.

“Am discutat de măsurile pe care le-am luat, astfel încât Portul Constanța să-și mărească tot ceea ce ține de infrastructura de operare. În această infrastructură componenta feroviară joacă un rol foarte important. Am identificat banii necesari și, astfel, prin hotărârea de astăzi vom aloca 200 de milioane de lei pentru a putea să operaționalizăm ceea ce ani buni de zile a fost blocat de vagoanele care au zăcut efectiv pe liniile din interiorul feroviare din Portul Constanța” a declarat premierul Nicolae Ciucă miercuri, 14 aprilie ac., la începutul ședinței de Guvern, arătând că și autoritățile înțeleg urgența în materie de accesare a oportunităților. (bursa.ro)

De fapt, slaba calitate a infrastructurii României, mai ales a celei de transport, precum și întârzierile în reformarea și modernizarea sectorului agricol, care continuă să fie una de subzistență într-un nedorit de semnificativ segment al său, nu doar că ne împiedică să accesăm oportunitățile evidente generate de situația creată prin războiul din Ucraina, dar ne face să fim, dimpotrivă, vulnerabili la amenințările generate de acest conflict, așa cum sunt acestea subliniate de Antonio Guterres.

Cu cât războiul va continua, iar România va întârzia (și rata) în accesarea oportunităților comerciale sau financiare, economice în general, rezultatul va fi acela că se vor găsi alte state mult mai pregătite să o facă, devenind parte a noilor lanțuri de schimburi comerciale și financiare, iar nouă nu ne va rămâne decât să constatăm că ne ocolesc.

Cazul izolării efective a portului Constanța, datorată precarității cunoscute a infrastructurii sale, bine cunoscută anterior, mereu semnalată de presă, dar ignorată sistematic de autorități și accentuată de prevalența grupărilor de interese de tip mafiot care controlează activitățile portuare, este absolut sugestiv. I se adaugă lipsa autostrăzilor din Moldova și tot așa mai departe. Cu alte cuvinte, așa cum ne-am așternut…