Astăzi, 1 septembrie 2025, comunitatea ortodoxă marchează începutul Anului Nou Bisericesc, o zi plină de semnificații spirituale, tradiții străvechi și superstiții populare menite să aducă noroc și belșug. Spre deosebire de anul civil, care începe la 1 ianuarie, anul bisericesc își are rădăcinile în calendarul ebraic, când luna Tişri marca începutul noului an agricol și pregătirea pentru un ciclu de viață prosper.
Sărbătoarea este marcată prin slujbe speciale, rugăciuni de mulțumire și binecuvântarea roadelor aduse la biserică – struguri, mere, nuci, miere și flori –, ca simbol al recunoștinței și al belșugului pentru anul care începe. Credincioșii respectă tradiții care încurajează pacea, evitarea certurilor și gândurile bune, considerate esențiale pentru un an armonios.
Superstițiile populare spun că vremea din această zi prefigurează anul ce urmează: dimineața ploioasă aduce primăvară umedă, soarele la amiază promite un an favorabil, iar tunetele prevestesc o toamnă lungă. În Maramureș, femeile pregătesc „pâinea anului”, în Oltenia se pun pe masă grâu și miere, iar în Moldova se stropește casa cu apă sfințită pentru protecție. În Transilvania, se crede că norocul este primit doar de cei treji și cu inimă curată.
Anul Nou Bisericesc reprezintă astfel un moment de reflecție și renaștere spirituală, în care tradițiile și credința se împletesc, iar comunitățile păstrează vii obiceiurile transmise din generație în generație.
Mai multe știri pe republikanews.ro
Ne găsești pe pagina de Facebook
