Calculul făcut în această vară pare să nu coincidă cu realitatea din perspectiva finanțelor naționale, conform unei analize AGERPRES realizate aproape de finalul anului 2023, așa cum este prezentat în continuare.
Plecat de la prognozele privind o încetinire a creșterii economice în 2023, situată în intervalul aproximativ de 2,5% – 2,8%, față de 4,7% înregistrat în 2022, bugetul pentru acest an a fost construit pe un deficit de 4,4% din PIB, în scădere comparativ cu 5,7% din PIB în anul anterior. Cu toate acestea, la finalul anului, se pare că chiar și un deficit negativ de 5,5% din PIB ar putea reprezenta o variantă optimistă.
Economistul-șef al băncii centrale, Valentin Lazea, a avertizat recent că România se află de mult timp într-o situație de trai peste posibilități. Aceasta este o constatare făcută în contextul în care țara înregistrează cele mai mici venituri bugetare raportate la PIB din Europa, cifrate la 27%.
În plus, la începutul anului 2023, ministrul Finanțelor, Adrian Câciu, a făcut promisiuni în aprilie că lucrurile pozitive vor persista la Ministerul Finanțelor, că taxele nu vor crește și că eventualele ajustări bugetare vor viza cheltuielile.
O lună mai târziu, șeful Fiscului, Lucian Heiuş, a ales să-și prezinte demisia, semn că situația în finanțele țării nu era tocmai relaxată. Renunțarea la mandatul său a survenit ca rezultat al unor neînțelegeri legate de încasări cu ministrul de resort.
La mijlocul acestui an, Lazea a atras atenția că bugetul a fost inițial construit în mod foarte optimist, iar sarcinile atribuite ANAF-ului au fost nerealist de mari. Mai mult, acesta pleda pentru renunțarea la scutirile legale privind plata impozitelor, astfel încât toată lumea să-și achite obligațiile către stat. „Toți bugetarii și nu numai bugetarii, toți cetățenii acestei țări ar trebui să știe că bugetul este extrem de tensionat, iar a da mai mulți bani cuiva înseamnă a tăia de la altcineva. Cauza pentru care bugetul este atât de tensionat este faptul că veniturile bugetare în România sunt cele mai mici din Europa, reprezentând 27% din produsul intern brut, în comparație cu 35-36% din produsul intern brut în țări precum Cehia, Polonia sau Ungaria. (…) Nu ne comparăm nici cu țările din vest, care au 42% din PIB. Deci, noi avem 27% din PIB, o plăcintă extrem de mică pentru care se bat extrem de mulți oameni. Până nu înțelegem că trebuie să plătim toți taxele la stat, pentru că atunci când s-a introdus cota unică, așa s-a spus, facem o cotă unică mică, dar să plătească toți. Ei bine, a doua zi după ce s-a introdus cota unică, au început telefoanele: nu ne dați nouă, sectorului x o scutire, nouă sectorului y o taxă mai mică ș.a.m.d. Deci, atâta timp cât o mare parte sau multe părți ale forței de muncă refuză să plătească taxe sau au scutiri în sensul de a nu plăti taxe, asta este situația”, a afirmat Valentin Lazea în luna iunie.
Mai multe informaţii găsiţi aici.