Meșteșugul și interpretarea la cobza românească au fost înscrise în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, a anunțat Ministerul Culturii!
Dosarul, coordonat de Ministerul Culturii din România în colaborare cu Ministerul Culturii al Republicii Moldova, a fost acceptat de Comitetul Interguvernamental al Convenției Patrimoniului Cultural Imaterial, în cadrul sesiunii desfășurate la New Delhi.
Noël Corbin, directorul Inspecției Generale a Afacerilor Culturale (IGAC), a subliniat în fața comisiei pentru cultură a Senatului că „înregistrarea acestui patrimoniu recunoaște eforturile meșterilor și interpreților care, de-a lungul generațiilor, au păstrat și transmis tradiția cobzei.
Sunetul inconfundabil al acestui instrument are acum un viitor mai sigur și mai frumos.”
Cu această ocazie, miniștrii culturii din România și Republica Moldova au avut o convorbire telefonică în care s-au felicitat reciproc și au discutat despre o viitoare întâlnire la București.
Delegația României a fost condusă de ambasadoarea României pe lângă UNESCO, Simona-Mirela Miculescu, și a inclus-o pe Ioana Baskerville, președinta Comisiei Naționale pentru Salvgardarea Patrimoniului Cultural Imaterial.
Prin această decizie, cobza devine cel de-al 11-lea element românesc de patrimoniu imaterial recunoscut de UNESCO, consolidând angajamentul României în protejarea și promovarea patrimoniului viu, transmis din generație în generație.
Recunoașterea vizează nu doar sonoritatea instrumentului, ci și meșteșugul confecționării, tehnicile de interpretare și rolul comunităților care l-au păstrat ca simbol identitar și expresie socială.
Deputatul Dumitrița Gliga, președintele Comisiei pentru relația cu UNESCO, a declarat: „Această recunoaștere este rezultatul unei munci temeinice și al efortului comun al meșterilor, interpreților și instituțiilor. Protejarea patrimoniului și a celor care îl transmit este un angajament față de generațiile viitoare. Cobza se alătură altor elemente recente UNESCO, precum cămașa cu altiță, tradiția creșterii cailor lipițani și transhumanța, reflectând rădăcinile și identitatea culturală românească.”
Gliga a subliniat că înscrierea cobzei în UNESCO este nu doar o realizare culturală, ci și un angajament de viitor: „Trebuie să protejăm instrumentul, să susținem meșteșugul confecționării sale, să promovăm arta interpretării și să transmitem această tradiție mai departe. Această recunoaștere reflectă munca comunităților de practicieni, a meșterilor lutieri, a școlilor tradiționale și colaborarea instituțională dintre România și Republica Moldova.”
Mai multe ştiri pe republikanews.ro
