logo
RNTV Live

COANE MITICĂ, AVEM PNRR! ȘI CE DACĂ, MONȘER? CUI ÎI PASĂ?

CRISTIAN FELEA
rnews

de Cristian FELEA

Aprobarea Planului Național de Redresare și Reziliență pentru România, care ne poate aduce în următorii cinci ani o finanțare europeană suplimentară de circa 29,2 miliarde de euro în afara Cadrului Financiar Multianual, reprezintă o veste excelentă pentru țara noastră, de la comunitățile locale la mediul de afaceri și, în final, pentru fiecare dintre noi.

Sigur, nu toată lumea este de acord cu afirmația de mai sus. Unii ar putea spune că primii care se străduiesc să o contrazică sunt chiar politicienii, care țin țara în criză guvernamentală de două luni, fără o perspectivă liniștitoare de rezolvare, deși ar trebui să fie primii conștienți de responsabilitățile pe care le au pentru debutul cu dreptul în executarea măsurilor din PNRR pe care le-am angajat.

Să facem puțină istorie:

S-a tot vorbit despre PNRR, dar oricât de mult s-ar scrie, s-ar vorbi și se va dezbate, tot vor rămâne destul de multe lucruri de spus: până la urmă, nu-i așa, este un plan cum România nu a mai implementat nici măcar pe vremea când țara era o dictatură și făcea planuri cincinale, iar dictatorul ateriza cu elicopterul în vizitele de teren pentru a înregistra progresele de pe șantierele patriei.

Ori, exact despre un plan cincinal vorbim și acum, care demarează, iată, la finele anului 2021, în plină criză guvernamentală, și ar trebui să se încheie în 2026, când ar fi bine ca, după ce se trage linia și se fac socotelile, să avem deja facturate cele 29,2 miliarde de euro.

Ca să înțelegem mai bine ce ni se cere să facem, sub atenta monitorizare a Comisiei Europene, nu strică puțină istorie. Așa cum se observă din figura de mai jos, în anul 1989 PIB-ul României era de 42,11 miliarde de dolari SUA (circa 800 de miliarde de lei). În banii de astăzi, ar fi cam 90 de miliarde de dolari SUA. Pe atunci veniturile bugetare (vezi Legea nr.13/1988 privind bugetul anului 1989) se ridicau la circa 52% din PIB (absolut convențional!), adică la aproximativ 22 miliarde de dolari de atunci, echivalent circa 43 de miliarde de dolari de astăzi.

Făcând paritatea cu euro, în 1989 România ar fi avut un PIB de 77 miliarde euro și un buget, aprobat prin Legea nr.13/1988, de 36,8 miliarde de euro.

Deci, acești 30 de miliarde de euro pe care îi primim în intervalul 2021 – 2026 ar fi echivalentul unei finanțări care în 1989 reprezenta 38% din PIB-ul României comuniste. Ar fi reușit atunci România, sub conducerea centralizată a unui guvern comunist, să implementeze în cinci ani proiecte echivalente (în total) cu 38% din PIB? Foarte probabil da.

Să nu uităm că în acei ani se cheltuiau pentru investiții cam 30 – 35% din buget; deci la sume echivalente, Ceaușescu ar fi cheltuit în proiecte de investiții, într-un cincinal, circa 72 de miliarde de euro, adică ceva mai puțin decât cele 79,9 miliarde de euro pe care îi are disponibili România ca fonduri europene între 2021 și 2028.

Poate că investițiile guvernului comunist nu au adus competitivitate economică și reziliență a societății, dar nici nu-și propuneau așa ceva. Obiectivele urmărite erau exclusiv politice. Exista însă capacitatea de mobilizare necesară pentru a implementa proiecte de anvergură și voința de a le duce la capăt, ceea ce astăzi cam lipsește.

Ca să nu cădem în nostalgie, să facem și o precizare, capital de importantă: în vremea guvernelor comuniste nu exista cu adevărat disciplină financiară și guvernanță. Multe decizii se luau ad-hoc, la inițiativa factorului politic, sau chiar a unui singur om, adică unul dintre cei doi din cuplul Ceaușescu. Carențele de guvernanță din România de astăzi au rădăcini serioase în practicile instituționale ale acelor vremuri.

Guvernanța PNRR înseamnă reforme, deci majoritate parlamentară și guvern stabil

Preocuparea pentru capacitatea României de a implementa PNRR este reală. Cristian Ghinea, fostul ministru USR-PLUS al fondurilor europene observa recent:

“Sunt în total 507 jaloane și ținte în PNRR și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane. Sunt extrem de îngrijorat de partea de implementare. Era oricum dificil să intri într-o logică de alocare financiară periodică și condiționată de rezultate. Pur și simplu acest stat nu așa funcționează.

Nu avem o reală bugetare multianuală, nu avem spending reviews (vom începe să avem prin PNRR), nu avem finanțare per rezultat. Dimpotrivă, avem inversul: finanțare pe bază istorică și fără niciun audit de rezultat. Cu o administrație anchilozată și cu un sistem politic unde încurajat este blocajul. Și fără criză politică ar trebui să ții multe mingi în aer ca să nu se blocheze PNRR.”

Ca să fie puțin mai clar despre ce anume vorbește Cristian Ghinea, trec în revistă doar câteva dintre măsurile de reformă care ar trebui aprobate (de Parlament, de Guvern) până la sfârșitul anului 2021:

• Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și începerea aplicării planului de acțiune;

• Ordonanță de urgență pentru stabilirea mecanismului financiar și al mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor Publice și al Autorității de audit;  

• Scoaterea din operare a unei capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune;

• Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată pentru pregătirea analizei și propunerilor de reformă a sistemului de pensii (regimul general și regimurile speciale) în conformitate cu principiile consacrate în PNRR;

• Intrarea în vigoare a unui ordin de ministru care să instituie un Comitet de monitorizare, însărcinat cu revizuirea sistemului de pensii și de intervenție la nivel de politici în sistemul de pensii;

• Cel puțin 150.000 de case de marcat conectate la sistemul informatic al ANAF;

• Adoptarea Strategiei Naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026;

• Instrumente financiare pentru sectorul privat. Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor – semnarea Acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României;

• Aprobarea noii Strategii anticorupție;

• Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind programul național pentru reducerea abandonului școlar și altele.

Ce este Planul Național de Redresare și Reziliență, de fapt?

Ca bugetare, PNRR se bazează pe fonduri (granturi și împrumuturi cu dobândă foarte mică, negociate de Comisie sub garanția Eurozonei) europene până la limita unui total de 29,217 miliarde de euro și un aport național de finanțare de 171 milioane de euro. Aceste sume se adaugă finanțării pe care o poate atrage România din fonduri europene conform cadrului bugetar unional multianual corespunzător, care se ridică la circa 50 de miliarde de euro.

România va astfel avea disponibilă suplimentar o sumă pentru investiții în proiecte de remodelare a economiei și societății pentru o construcție rezilientă în viitor care se va ridica la 47% din totalul fondurilor europene pe care le-am avut la dispoziție până acum, între anii 2007 – 2020.

PNRR-ul României este construit pe șase piloni:

• Pilonul 1 – “Tranziția verde”: (i) sistemul de management al apei; (ii) împădurim România și protejăm biodiversitatea; (iii) managementul deșeurilor; (iv) transport sustenabil; (v) Fondul pentru Valul Renovării; (vi) Energie.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 1, pilonul principal, este de circa 14 miliarde de euro.

• Pilonul 2 – “Transformare digitală”: cloud guvernamental și sisteme publice digitale.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 2 este de circa 1,9 miliarde de euro.

• Pilonul 3 – “Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”: (i) reforme fiscale și reforma fondului de pensii; (ii) suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 3 este de circa 2,85 miliarde de euro.

• Pilonul 4 – “Coeziune socială și teritorială”: (i) fondul local pentru tranziția verde și digitală; (ii) turism și cultură.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 4 este de circa 2,3 miliarde de euro.

• Pilonul 5 – “Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională”: (i) sănătate; (ii) reforme sociale; (iii) reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 5 este de circa 2,83 miliarde de euro.

• Pilonul 6 – “Politici pentru noua generație”: România educată.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 6 este de 3,6 miliarde de euro.

Îngrijorările mediului de afaceri

Prelungirea crizei guvernamentale ridică justificate îngrijorări legate de PNRR; de exemplu, România poate accesa o plată anticipată de circa 3,7 miliarde de euro (13% din bugetul total al Planului) până la finele anului 2021, dar încasarea efectivă a acestor bani este dependentă totuși de existența unui guvern cu mandat deplin, care să îndeplinească și o serie de condiții prealabile, conform angajamentelor deja luate.

Mediu de afaceri și-a exprimat deja îngrijorări privind lipsa perspectivelor politice și trenarea crizei guvernamentale, care îndepărtează perspectiva de implementare a PNRR, în timp ce traversăm o acută criză pandemică și ne confruntăm și cu perspectiva unei ierni energetice ce pare să fie cel puțin complicată.

Primul mesaj dat publicității a fost scrisoarea antreprenorilor reuniți la “Romanian Business Leaders Summit”, care a atras atenția că: “…a trecut deja aproape un an din cei 4 până la noul ciclu electoral, și nu doar că nu au fost făcute progrese prea mari, dar și ce a fost început urmează a fi blocat de lupte politice sterile și pierzătoare pentru români și România”, în timp ce mediul de afaceri se aștepta să: “…să ne concentrăm eforturile pe construcția economică și pe reformele administrative”.

Și Asociația Oamenilor de Afaceri din România a transmis public un comunicat prin care “…recomandă respectarea calendarului și a procedurilor, in vederea operaționalizării PNRR, pentru ca MIPE să poată pregăti în mod adecvat structurile și echipele necesare implementării proiectelor majore de țară”, avertizând în legătură cu o recentă decizie a premierului, luată în calitate de interimar la ministerul fondurilor europene:

“Remarcăm cu îngrijorare că, în plină criză politică, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat întreruperea procedurilor de concurs aflate în derulare, ceea ce poate duce la un blocaj instituțional major și întârzia aplicarea lor. În pragul aprobării oficiale a PNRR de către Comisia Europeană, această măsură poate aduce din nou România în centrul atenției și pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de a implementa un set esențial de reforme, pentru care ne aflăm deja în contratimp.”

Îngrijorarea mediului de afaceri trădează o nemulțumire generală a societății românești, profundă și îndreptățită, cu privire la performanța lamentabilă a unei clase politice ce nu se lasă reformată și este incapabilă să identifice prioritățile națiunii, să producă guvernări stabile și eficiente.

Sigur, nu toată lumea este de acord cu afirmația de mai sus. Unii ar putea spune că primii care se străduiesc să o contrazică sunt chiar politicienii, care țin țara în criză guvernamentală de două luni, fără o perspectivă liniștitoare de rezolvare, deși ar trebui să fie primii conștienți de responsabilitățile pe care le au pentru debutul cu dreptul în executarea măsurilor din PNRR pe care le-am angajat.

Să facem puțină istorie:

S-a tot vorbit despre PNRR, dar oricât de mult s-ar scrie, s-ar vorbi și se va dezbate, tot vor rămâne destul de multe lucruri de spus: până la urmă, nu-i așa, este un plan cum România nu a mai implementat nici măcar pe vremea când țara era o dictatură și făcea planuri cincinale, iar dictatorul ateriza cu elicopterul în vizitele de teren pentru a înregistra progresele de pe șantierele patriei.

Ori, exact despre un plan cincinal vorbim și acum, care demarează, iată, la finele anului 2021, în plină criză guvernamentală, și ar trebui să se încheie în 2026, când ar fi bine ca, după ce se trage linia și se fac socotelile, să avem deja facturate cele 29,2 miliarde de euro.

Ca să înțelegem mai bine ce ni se cere să facem, sub atenta monitorizare a Comisiei Europene, nu strică puțină istorie. Așa cum se observă din figura de mai jos, în anul 1989 PIB-ul României era de 42,11 miliarde de dolari SUA (circa 800 de miliarde de lei). În banii de astăzi, ar fi cam 90 de miliarde de dolari SUA. Pe atunci veniturile bugetare (vezi Legea nr.13/1988 privind bugetul anului 1989) se ridicau la circa 52% din PIB (absolut convențional!), adică la aproximativ 22 miliarde de dolari de atunci, echivalent circa 43 de miliarde de dolari de astăzi.

Făcând paritatea cu euro, în 1989 România ar fi avut un PIB de 77 miliarde euro și un buget, aprobat prin Legea nr.13/1988, de 36,8 miliarde de euro.

Deci, acești 30 de miliarde de euro pe care îi primim în intervalul 2021 – 2026 ar fi echivalentul unei finanțări care în 1989 reprezenta 38% din PIB-ul României comuniste. Ar fi reușit atunci România, sub conducerea centralizată a unui guvern comunist, să implementeze în cinci ani proiecte echivalente (în total) cu 38% din PIB? Foarte probabil da.

Să nu uităm că în acei ani se cheltuiau pentru investiții cam 30 – 35% din buget; deci la sume echivalente, Ceaușescu ar fi cheltuit în proiecte de investiții, într-un cincinal, circa 72 de miliarde de euro, adică ceva mai puțin decât cele 79,9 miliarde de euro pe care îi are disponibili România ca fonduri europene între 2021 și 2028.

Poate că investițiile guvernului comunist nu au adus competitivitate economică și reziliență a societății, dar nici nu-și propuneau așa ceva. Obiectivele urmărite erau exclusiv politice. Exista însă capacitatea de mobilizare necesară pentru a implementa proiecte de anvergură și voința de a le duce la capăt, ceea ce astăzi cam lipsește.

Ca să nu cădem în nostalgie, să facem și o precizare, capital de importantă: în vremea guvernelor comuniste nu exista cu adevărat disciplină financiară și guvernanță. Multe decizii se luau ad-hoc, la inițiativa factorului politic, sau chiar a unui singur om, adică unul dintre cei doi din cuplul Ceaușescu. Carențele de guvernanță din România de astăzi au rădăcini serioase în practicile instituționale ale acelor vremuri.

Guvernanța PNRR înseamnă reforme, deci majoritate parlamentară și guvern stabil

Preocuparea pentru capacitatea României de a implementa PNRR este reală. Cristian Ghinea, fostul ministru USR-PLUS al fondurilor europene observa recent:

“Sunt în total 507 jaloane și ținte în PNRR și la fiecare șase luni se poate bloca întreg programul dacă nu livrăm aceste jaloane. Sunt extrem de îngrijorat de partea de implementare. Era oricum dificil să intri într-o logică de alocare financiară periodică și condiționată de rezultate. Pur și simplu acest stat nu așa funcționează.

Nu avem o reală bugetare multianuală, nu avem spending reviews (vom începe să avem prin PNRR), nu avem finanțare per rezultat. Dimpotrivă, avem inversul: finanțare pe bază istorică și fără niciun audit de rezultat. Cu o administrație anchilozată și cu un sistem politic unde încurajat este blocajul. Și fără criză politică ar trebui să ții multe mingi în aer ca să nu se blocheze PNRR.”

Ca să fie puțin mai clar despre ce anume vorbește Cristian Ghinea, trec în revistă doar câteva dintre măsurile de reformă care ar trebui aprobate (de Parlament, de Guvern) până la sfârșitul anului 2021:

• Adoptarea strategiei de dezvoltare a infrastructurii feroviare 2021-2025 și începerea aplicării planului de acțiune;

• Ordonanță de urgență pentru stabilirea mecanismului financiar și al mandatului legal al Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Ministerul Finanțelor Publice și al Autorității de audit;  

• Scoaterea din operare a unei capacități de producție a energiei electrice pe bază de cărbune;

• Semnarea contractului de asistență tehnică cu entitatea selectată pentru pregătirea analizei și propunerilor de reformă a sistemului de pensii (regimul general și regimurile speciale) în conformitate cu principiile consacrate în PNRR;

• Intrarea în vigoare a unui ordin de ministru care să instituie un Comitet de monitorizare, însărcinat cu revizuirea sistemului de pensii și de intervenție la nivel de politici în sistemul de pensii;

• Cel puțin 150.000 de case de marcat conectate la sistemul informatic al ANAF;

• Adoptarea Strategiei Naționale privind securitatea cibernetică 2021-2026;

• Instrumente financiare pentru sectorul privat. Investiții în eficiență energetică în sectorul rezidențial și al clădirilor – semnarea Acordului de contribuție dintre Comisia Europeană și Guvernul României;

• Aprobarea noii Strategii anticorupție;

• Intrarea în vigoare a hotărârii de guvern privind programul național pentru reducerea abandonului școlar și altele.

Ce este Planul Național de Redresare și Reziliență, de fapt?

Ca bugetare, PNRR se bazează pe fonduri (granturi și împrumuturi cu dobândă foarte mică, negociate de Comisie sub garanția Eurozonei) europene până la limita unui total de 29,217 miliarde de euro și un aport național de finanțare de 171 milioane de euro. Aceste sume se adaugă finanțării pe care o poate atrage România din fonduri europene conform cadrului bugetar unional multianual corespunzător, care se ridică la circa 50 de miliarde de euro.

România va astfel avea disponibilă suplimentar o sumă pentru investiții în proiecte de remodelare a economiei și societății pentru o construcție rezilientă în viitor care se va ridica la 47% din totalul fondurilor europene pe care le-am avut la dispoziție până acum, între anii 2007 – 2020.

PNRR-ul României este construit pe șase piloni:

• Pilonul 1 – “Tranziția verde”: (i) sistemul de management al apei; (ii) împădurim România și protejăm biodiversitatea; (iii) managementul deșeurilor; (iv) transport sustenabil; (v) Fondul pentru Valul Renovării; (vi) Energie.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 1, pilonul principal, este de circa 14 miliarde de euro.

• Pilonul 2 – “Transformare digitală”: cloud guvernamental și sisteme publice digitale.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 2 este de circa 1,9 miliarde de euro.

• Pilonul 3 – “Creștere inteligentă, sustenabilă și favorabilă incluziunii”: (i) reforme fiscale și reforma fondului de pensii; (ii) suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare și inovare.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 3 este de circa 2,85 miliarde de euro.

• Pilonul 4 – “Coeziune socială și teritorială”: (i) fondul local pentru tranziția verde și digitală; (ii) turism și cultură.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 4 este de circa 2,3 miliarde de euro.

• Pilonul 5 – “Sănătate, precum și reziliență economică, socială și instituțională”: (i) sănătate; (ii) reforme sociale; (iii) reforma sectorului public, creșterea eficienței justiției și întărirea capacității partenerilor sociali.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 5 este de circa 2,83 miliarde de euro.

• Pilonul 6 – “Politici pentru noua generație”: România educată.

Finanțarea prevăzută pentru pilonul 6 este de 3,6 miliarde de euro.

Îngrijorările mediului de afaceri

Prelungirea crizei guvernamentale ridică justificate îngrijorări legate de PNRR; de exemplu, România poate accesa o plată anticipată de circa 3,7 miliarde de euro (13% din bugetul total al Planului) până la finele anului 2021, dar încasarea efectivă a acestor bani este dependentă totuși de existența unui guvern cu mandat deplin, care să îndeplinească și o serie de condiții prealabile, conform angajamentelor deja luate.

Mediu de afaceri și-a exprimat deja îngrijorări privind lipsa perspectivelor politice și trenarea crizei guvernamentale, care îndepărtează perspectiva de implementare a PNRR, în timp ce traversăm o acută criză pandemică și ne confruntăm și cu perspectiva unei ierni energetice ce pare să fie cel puțin complicată.

Primul mesaj dat publicității a fost scrisoarea antreprenorilor reuniți la “Romanian Business Leaders Summit”, care a atras atenția că: “…a trecut deja aproape un an din cei 4 până la noul ciclu electoral, și nu doar că nu au fost făcute progrese prea mari, dar și ce a fost început urmează a fi blocat de lupte politice sterile și pierzătoare pentru români și România”, în timp ce mediul de afaceri se aștepta să: “…să ne concentrăm eforturile pe construcția economică și pe reformele administrative”.

Și Asociația Oamenilor de Afaceri din România a transmis public un comunicat prin care “…recomandă respectarea calendarului și a procedurilor, in vederea operaționalizării PNRR, pentru ca MIPE să poată pregăti în mod adecvat structurile și echipele necesare implementării proiectelor majore de țară”, avertizând în legătură cu o recentă decizie a premierului, luată în calitate de interimar la ministerul fondurilor europene:

“Remarcăm cu îngrijorare că, în plină criză politică, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a anunțat întreruperea procedurilor de concurs aflate în derulare, ceea ce poate duce la un blocaj instituțional major și întârzia aplicarea lor. În pragul aprobării oficiale a PNRR de către Comisia Europeană, această măsură poate aduce din nou România în centrul atenției și pune sub semnul întrebării capacitatea noastră de a implementa un set esențial de reforme, pentru care ne aflăm deja în contratimp.”

Îngrijorarea mediului de afaceri trădează o nemulțumire generală a societății românești, profundă și îndreptățită, cu privire la performanța lamentabilă a unei clase politice ce nu se lasă reformată și este incapabilă să identifice prioritățile națiunii, să producă guvernări stabile și eficiente.

COREP 07 SRL - Firma de constructiigristotermo-ploiestiromsilvaspalatoria-haroldparc industrialeko-angajeazaekond-angajeazasponsor