Într-o lume tot mai agitată și urbanizată, suntem înconjurați zilnic de zgomote: trafic rutier intens, sirene, claxoane, construcții, muzică la volum ridicat sau vecini gălăgioși/Deși le-am putea considera „normale”, aceste zgomote pot deveni o formă invizibilă, dar periculoasă, de poluare: poluarea fonică!
Ce este poluarea fonică?
Poluarea fonică (sau zgomotul ambiental) este definită drept expunerea excesivă la sunete nedorite sau dăunătoare, provenite din surse artificiale. Aceasta se măsoară în decibeli (dB), iar nivelurile peste 55 dB pe timpul zilei sau peste 40 dB noaptea pot fi considerate nocive pentru sănătate, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).
Sursele principale de zgomot nociv
- Traficul rutier: este principala sursă de zgomot în orașe. Motoarele, frânările, claxoanele sau zgomotul roților afectează constant calitatea vieții.
- Transportul feroviar și aerian: locuințele din apropierea aeroporturilor sau a liniilor de tren sunt adesea expuse la niveluri ridicate de zgomot.
- Activitățile industriale și de construcții: utilajele grele și lucrările din apropierea zonelor rezidențiale pot perturba în mod semnificativ liniștea.
- Zgomotul urban general: cluburi, evenimente în aer liber, vecini zgomotoși, alarme sau reclame sonore.
Cum ne afectează sănătatea?
Deși nu lasă urme vizibile, poluarea fonică poate avea efecte grave asupra sănătății fizice și mentale:
- Tulburări de somn: chiar și zgomotele slabe pot perturba somnul, afectând calitatea odihnei și regenerarea organismului.
- Stres și anxietate: zgomotul constant determină creșterea nivelului de cortizol, hormonul stresului, ceea ce duce la oboseală cronică, iritabilitate și scăderea concentrării.
- Probleme cardiovasculare: expunerea frecventă la zgomot este asociată cu hipertensiune, atac de cord și accidente vasculare cerebrale.
- Afecțiuni auditive: expunerea îndelungată la zgomote peste 85 dB poate duce la pierderea parțială sau totală a auzului.
- Scăderea performanței cognitive: în special la copii, poluarea fonică afectează capacitatea de concentrare și învățare.
Ce putem face?
Reducerea poluării fonice începe atât la nivel individual, cât și instituțional:
- Izolarea fonică a locuințelor (geamuri termopan, pereți antifonici).
- Planificare urbană responsabilă, cu zone verzi tampon între drumuri și cartiere.
- Reglementări stricte privind orele de lucru și nivelul sonor în construcții sau industrie.
- Utilizarea transportului electric (mai silențios) și promovarea zonelor pietonale.
- Educația civică privind respectul pentru liniștea publică.
Poluarea fonică este o problemă tăcută, dar cu efecte zgomotoase asupra sănătății noastre.
Așa cum protejăm aerul și apa, este momentul să acordăm mai multă atenție și sunetelor care ne înconjoară. Pentru o viață mai liniștită – și mai sănătoasă.
