Curtea Constituţională a României (CCR) reia, miercuri, analiza proiectelor de lege cu care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, în pachetul doi de măsuri pentru reducerea deficitului, după ce la şedinţa anterioară, în 24 septembrie, a amânat o decizie în privinţa a patru dintre proiectele Guvernului, atacate de partidele din Opoziţie şi proiectul privind reforma pensiilor magistraţilor, contestat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţiei.
CCR decide miercuri soarta celui de-al doilea pachet de reforme economice
Curtea Constituțională a României va analiza miercuri constituționalitatea proiectelor de lege cu care Guvernul și-a asumat răspunderea în Parlament, în cadrul celui de-al doilea pachet de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar.
Dosarele aflate pe masa judecătorilor CCR includ obiecțiile depuse de partidele de opoziție și contestația Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) privind legea pensiilor magistraților, una dintre cele mai controversate reforme din actualul mandat guvernamental.
De asemenea, CCR urmează să se pronunțe asupra Legii guvernanței corporative a întreprinderilor publice, modificată printr-o ordonanță de urgență asumată de Guvern, precum și asupra Legii privind redresarea și eficientizarea resurselor publice, parte esențială a pachetului de ajustare fiscală.
Pensiile magistraților, contestate de Înalta Curte
Pe ordinea de zi a Curții se află Obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Magistrații consideră că noile prevederi privind recalcularea pensiilor și condițiile de vechime afectează independența justiției și drepturile câștigate ale judecătorilor și procurorilor, încălcând principiile constituționale privind separația puterilor în stat.
Guvernul, în schimb, susține că măsura este necesară pentru a răspunde angajamentelor asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru a reduce presiunea asupra bugetului public.
Opoziția atacă pachetul fiscal și legea guvernanței corporative
Tot miercuri, judecătorii Curții vor analiza și obiecțiile formulate de grupurile parlamentare ale AUR, S.O.S. România și Oamenilor Tineri, care au contestat mai multe acte normative din pachetul de măsuri economice.
Printre acestea se numără:
- Legea pentru modificarea și completarea OUG nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, vizată integral, precum și anumite articole considerate abuzive;
- Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice, care prevede reduceri de cheltuieli și restrângerea numărului de posturi în administrația centrală și locală.
În total, 28 de senatori și peste 120 de deputați ai opoziției au semnat sesizările trimise Curții, acuzând Guvernul că a forțat procesul legislativ prin angajarea răspunderii, ocolind dezbaterea parlamentară.
Deciziile, amânate în ședința precedentă din 24 septembrie
CCR a mai analizat aceste proiecte pe 24 septembrie, dar a decis să amâne pronunțarea, invocând complexitatea dosarelor și numărul mare de articole contestate.
Atunci, Curtea a respins obiecțiile de neconstituționalitate pentru Legea privind eficientizarea activității unor autorități administrative autonome, însă a păstrat pentru deliberare restul proiectelor.
Surse din cadrul Curții au declarat că judecătorii constituționali au avut divergențe de interpretare privind limitele asumării răspunderii guvernamentale și impactul asupra principiului separației puterilor.
Miza politică și economică
Decizia CCR are o miză majoră, întrucât o eventuală declarare a neconstituționalității ar putea bloca temporar aplicarea unor măsuri cheie pentru reducerea deficitului bugetar și respectarea țintelor asumate în fața Comisiei Europene.
Premierul Ilie Bolojan a susținut că pachetul de reforme reprezintă „un pas necesar pentru stabilitatea financiară a țării”, însă opoziția acuză guvernul de „autoritarism bugetar” și de „abuz constituțional”.
Dacă CCR va admite obiecțiile, Guvernul va fi obligat să revină în Parlament cu o nouă formă a legilor, ceea ce ar putea întârzia semnificativ implementarea reformelor.
Următoarele etape
Hotărârea Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie. În cazul în care actele sunt declarate conforme cu Legea fundamentală, acestea vor fi promulgate de președintele României și vor intra în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.
În schimb, dacă vor fi declarate neconstituționale, Guvernul va trebui să refacă textele vizate și să reia procesul legislativ, o procedură care ar putea amâna aplicarea măsurilor bugetare cu cel puțin câteva luni.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
