Joi, Parlamentul European a adoptat o rezoluţie care pune sub semnul întrebării ,,capacitatea” Ungariei, mai exact a premierului Viktor Orban de a prelua preşedinţia rotativă a Consiliului Uniunii Europene în al doilea semestru din 2024. Motivul întrebărilor constă în deficienţele în materie de stat de drept.
Rezoluţia denunţă o ,,corupţie sistemică” în Ungaria, ameninţări împotriva drepturilor persoanelor LGBT+ şi ale profesorilor, precum şi practica guvernării prin decrete.
Aceasta a fost adoptată cu 442 voturi pentru, 144 împotrivă şi 33 de abţineri de către eurodeputaţii reuniţi în sesiune plenară la Bruxelles.
Rezoluţia nu este constrângătoare. Perspectiva de a vedea Ungaria privată de preşedinţia Consiliului UE pare, totuși, improbabilă.
Ungaria urmează să deţină preşedinţia semestrială a Consiliului UE între iulie şi decembrie 2024, după Belgia şi înaintea Poloniei, potrivit principiului rotației.
Parlamentul European ,,se întreabă cu privire la capacitatea Ungariei de a se achita de această misiune în mod credibil în 2024 având în vedere nerespectarea de către ea a dreptului şi valorilor” UE.
Eurodeputaţii cer statelor membre ,,să găsească o soluţie potrivită cât mai curând posibil’ şi ‘reamintesc că Parlamentul ar putea lua măsurile potrivite dacă o astfel de soluţie nu ar fi găsită”.
Tratatul UE, care stabileşte principiul rotaţiei egale între statele membre, nu prevede excepţie de la regulă.
O derogare a existat într-un singur caz: Marea Britanie a renunţat să exercite preşedinţia Consiliului UE în al doilea semestru din 2017, în urma deciziei de la referendumul din 2016 de ieşire a ţării din UE.
Sursă: AGERPRES
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.