Puțin ploieșteni știu că există un document stufos intitulat, oarecum nefericit, Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Prahova – Perioada 2015 – 2020. Planul are aproape 100 de pagini și, din păcate, este plin de vorbe goale și fraze inutile. Astfel, după o lungă și plictisitoare prezentare din punct de vedere geografic și demografic a județului, abia la pagina 11 se aduce vorba de Monitorizarea Calității Aerului.
„Agenţia pentru Protecţia Mediului Prahova a monitorizat calitatea aerului din judeţul Prahova atât prin intermediul analizelor efectuate cu ajutorul aparaturii din dotarea laboratorului de analize fizico-chimice, cât şi cu ajutorul staţiilor automate de monitorizare a calităţii aerului amplasate în cele 6 puncte de prelevare din judeţ, dar a ţinut seama şi de măsurătorile efectuate de către laboratoarele celor mai importanţi agenţi economici poluatori. Aceste 6 staţii automate de monitorizare a calitatii aerului funcţionează, începând cu luna noiembrie anul 2007 și sunt amplasate în zona municipiului Ploiești (orașul Ploiești și comunele limitrofe). A fost aleasă zona urbană a Ploieștiului, deoarece este cunoscut faptul că, municipiul Ploiești este puternic industrializat, are un trafic intens, atât pe transportul de călători, cât și transportul individual. La toate acestea se mai adăugă, o densitate mare de locuitori, cea mai mare din județ”, scrie în Plan. O simplă observație: despre stațiile de monitorizare tocmai v-am informat că nu prea sunt funcționale. Adică, sunt bune în acte, dar în realitate total inutile.
Urmează zeci de pagini pline de formule chimice dar goale de conținut pentru un cititor interesat de sursele sau nivelul poluării din localitățile județului și, apoi, surpriză! Cum combat autoritățile poluarea? Citiți și vă cruciți: „Scenariul pentru reducerea poluării urbane prevede politici realiste care promovează dezvoltarea densă, coordonează utilizarea terenurilor și de tranzit, stimulează acțiunea proactivă la nivel local pentru a reduce consumul de energie în clădiri și transport și schimbă practicile locale privind deșeurile municipale și își asumă promovarea de energii curate. Acest scenariu este transpus în măsurile propuse de autoritățile locale ale Planului de menținere a calității aerului în județul Prahova”. Și iarăși pagini întregi despre infrastructura rutieră, că doar poluarea este provocată de traficul auto, nu-i așa? Sigur, sunt și măsuri propuse pentru aplicare, dar acestea sunt rupte parcă din replicile din Las Fierbinți: „Impozitarea prețului combustibilului; se preconizează o reducere a kilometrilor parcurși; Preț parcare, pentru descurajarea suprautilizării vehiculelor; Investiții în mersul pe jos și mersul cu bicicleta; Investiții în alegeri mai inteligente/programe de schimbare de comportament, orientate către atingerea unui nivel crescut de transport activ (mers pe jos, bicicletă, transport în comun)”. Investiții în alegeri inteligente… ați prins ideea?
Abia la pagina 36 am reușit să găsim ceva să ne stârnească interesul: „În județul Prahova, arealul municipiului Ploiești este cea mai poluată zonă, datorită concentrării mari a industriei, în special industria de prelucrare a țițeiului”. Și încă ceva: ”În anul 2012, la cererea autorităților responsabile cu protecția mediului din județul Prahova, s-a efectuat Studiul de dispersie a poluanţilor emişi specifici activităţilor de rafinare a petrolului aparţinând rafinăriilor din arealul municipiului Ploieşti”. Nu cumva este acel studiu pe care îl promite primarul Adrian Dobre de vreo două-trei luni?
Și iar zeci de pagini în care suntem asigurați că niciun parametru nu este depășit, deși se recunoaște că datele colectate de stațiile de monitorizare sunt insuficiente în multe cazuri.
Sigur, sunt enumerate o serie de măsuri și recomandări, unele dintre ele peste măsură de amuzante: „zonarea funcțională urbanistică trebuie să țină cont de incompatibilitățile funcționale dintre zona de locuit și cea industrială, de roza vânturilor și de condițiile climatice și de relief locale, amplasarea industriilor poluante să se facă în zona special destinată acestor industrii; persoanele au o probabilitate mai mică de a se îmbolnăvi de boli care să ii facă mai susceptibili la poluarea aerului dacă nu fumează, dacă mănâncă multe fructe proaspete și vegetale și fac exerciții fizice; populația poate să-și îmbunătățească aerul din casele lor prin renunțarea la fumat, întreținând aparatele de uz caznic de încălzit și asigurând o ventilație adecvată, populația își va reduce utilizarea mașinilor proprii pentru a reduce expunerea fiecărui membru al comunității; persoanele vor evita eforturile mari sau foarte mari în zilele în care nivelurile de poluare sunt mari sau foarte mari; renunțarea la fumat (determină o dramatica îmbunătățire a calității aerului interior)”. Cum combatem efectele poluării? Inclusiv prin dietă, susțin specialiștii care au întocmit Planul de Menținere a Calității Aerului în Județul Prahova – Perioada 2015 – 2020. „Unii poluanți ca ozonul (O3) eliberează în plămâni agenți oxidanți. Organismul uman are un sistem natural de apărare împotriva agenților oxidanți prin substante antioxidante (antioxidanți) care sunt eliberați din pereții căilor ariene pulmonare. Poluarea prea mare poate depăși acest sistem de apărare. Este posibil să refacem acest sistem de apărare având o dietă bogată în antioxidanți (alimente bogate în vitaminele C și E, de exemplu, fructe și legume proaspete, suc de fructe, semințe integrale și nuci) ”. Cu alte cuvinte, dacă simțiți mirosuri neplăcute, dacă vă sufocați, nu mai reclamați aiurea la Garda de Mediu, ci mâncați câteva nuci!
Pentru mai multe hohote de râs, citiți https://www.cjph.ro/Plan_Aer_2015-2020.doc