Petre Ispirescu, scriitorul ale cărui basme încă îmbogățesc copilăriile, a privit cu rezerve introducerea bradului de Crăciun în gospodăriile românilor
Petre Ispirescu, celebrul culegător de basme populare românești, a avut o atitudine critică față de introducerea pomului de Crăciun în casele românilor. În ciuda faptului că era recunoscut pentru harul său de a povesti și pentru promovarea creațiilor populare, Ispirescu a privit cu neîncredere tradiția bradului de Crăciun, pe care l-a considerat „o piază rea, ca o cobe, ca unul ce înfășoară semnul jalei și se vâră tocmai în sărbătorile aducătoare de veselie ale românului”. Aceste sentimente ale sale au fost exprimate într-un text publicat în revista „Convorbiri Literare”.
Petre Ispirescu, născut în ianuarie 1830 la București, și-a amintit că prima dată când a văzut un brad de Crăciun a fost în copilărie, în casa unui german. A fost copleșit de noutatea acestui obicei și a asociat apariția bradului cu momente triste, având în vedere că era obișnuit să vadă astfel de pomi doar la mormintele tinerilor necăsătoriți.
Frica lui Ispirescu era că aducerea pomului de Crăciun în tradițiile românești ar putea duce la uitarea obiceiurilor autentice și la o influență străină asupra populației. Acesta se temea că odată cu răspândirea obiceiului, românii vor uita datoriile și tradițiile părinților lor, iar influența străină va deveni tot mai pregnanta.
Chiar și după ce s-a făcut mare, Ispirescu a constatat că obiceiul pomului de Crăciun se răspândise rapid și că se integra în toate straturile sociale, inclusiv în cele mai înalte. A pledat pentru rezistența împotriva acestei „năvăliri a modei” și pentru mândria în continuare a tradițiilor românești.
Petre Ispirescu, în ciuda rezervelor sale, rămâne în istorie ca unul dintre cei mai importanți promotori ai folclorului și basmelor românești.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.