Apicultura românească se află într-o situație critică, confruntându-se cu efectele combinate ale schimbărilor climatice, costurilor ridicate și presiunii importurilor de miere ieftină, punând în pericol atât producția internă, cât și biodiversitatea.
Potrivit președintelui Asociației Crescătorilor de Albine (ACA), Răzvan Coman, apicultura este în colaps, pierderile de producție în 2025 au depășit 50% în anumite zone, iar mulți apicultori se gândesc să renunțe la activitate. Seceta, gerurile timpurii și lipsa polenului au slăbit familiile de albine, afectând culesul la salcâm și tei, iar floarea-soarelui a mai salvat parțial producția, însă aceasta rămâne cu 70% mai mică decât într-un an normal.
România, care era recunosctă pentru apicultura curată și bogată, producea între 20.000 și 25.000 de tone de miere anual, a ajuns în 2025 la o treime din această cantitate. Pe lângă problemele climatice, apicultorii se confruntă cu importuri masive de miere din China și Ucraina, vândută la prețuri de dumping, care forțează producătorii locali să vândă sub costuri. În plus, o parte din mierea importată își pierde eticheta de origine, fiind introdusă pe piață ca „produs european”, iar controalele sunt insuficiente.
Altă problemă majoră este TVA-ul ridicat la zahărul folosit pentru hrana albinelor, de 21%, în timp ce pentru hrana altor animale se aplică doar 11%. Aceasta crește costurile fermierilor și accentuează dificultățile economice, mai ales că ajutoarele de minimis nu au fost acordate până acum.
Apicultura, în colaps! Producția de miere românească amenințată de importurile ieftine
Pentru a supraviețui, mulți apicultori au ales să vândă mierea direct la târguri sau prin rețele proprii, pentru a obține prețuri corecte și a evita intermediarii. Prețurile în târguri variază între 20 și 50 de lei pe kilogram, în funcție de sortiment, mierea de salcâm și de mană fiind cele mai scumpe datorită producției reduse.
Mierea românească are calități nutriționale superioare, însă lipsa promovării afectează valoarea percepută pe piețele externe. Exemplele includ mierea de iarbă neagră și mierea de iulișcă, produse rare, cu proprietăți terapeutice și antioxidanți naturali. Apicultorii investesc efort și tehnologie considerabilă pentru a menține standardele de calitate și tradiția apicolă.
În lipsa unui sprijin guvernamental real, ACA atrage atenția că sectorul riscă să piardă mulți producători. Este necesară alinierea TVA la hrana albinelor, intensificarea controalelor asupra importurilor și sprijin financiar adaptat schimbărilor climatice. Albina nu produce doar miere, ci polenizează culturile agricole, asigurând biodiversitate și siguranță alimentară, iar ignorarea acestor probleme pune în pericol atât producția, cât și tradiția apicolă românească.
În ciuda dificultăților, mulți apicultori continuă din pasiune, menținând vie o meserie transmisă din generație în generație și educând consumatorii cu privire la valoarea mierii naturale. Târgurile naționale, precum Târgul Național al Mierii, rămân vitale pentru promovarea produselor și pentru păstrarea legăturii directe între producători și public.
Beneficiile mierii, aurul dulce al sănătății
Mierea nu este doar un aliment natural, ci un adevărat medicament oferit de natură, cu efecte benefice asupra sănătății și bunăstării organismului uman. Aceasta conține zaharuri naturale, enzime, vitamine, minerale și antioxidanți care contribuie la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea unor afecțiuni. Consumul regulat de miere poate ajuta la reducerea inflamațiilor, la combaterea răcelilor și la ameliorarea simptomelor de tuse sau dureri în gât.
Mierea are proprietăți antibacteriene și antifungice, fiind folosită tradițional în tratamente externe pentru răni, arsuri sau inflamații ale pielii. În combinație cu ceaiuri sau apă caldă, stimulează digestia și ajută la reglarea tranzitului intestinal. Studiile recente au arătat că anumite tipuri de miere, precum cea de salcâm sau de iarbă neagră, au efecte antioxidante superioare, protejând celulele împotriva radicalilor liberi și prevenind îmbătrânirea prematură.
Dincolo de efectele directe asupra sănătății, mierea sprijină și funcțiile cognitive, având rol în creșterea energiei și a capacității de concentrare. Consumată moderat, poate fi un îndulcitor natural sigur pentru diabetici, datorită indicelui glicemic mai scăzut comparativ cu zahărul rafinat.
Pe lângă beneficiile nutritive, mierea românească contribuie la susținerea biodiversității prin polenizarea culturilor agricole, protejând astfel ecosistemele și asigurând continuitatea producției de alimente. Astfel, consumul de miere nu doar hrănește organismul, ci și sprijină economia locală și mediul înconjurător, transformând fiecare linguriță într-un gest de sănătate și responsabilitate.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.
