Alegerile s-au încheiat, dar adevărata partidă abia începe. Cu 53,60% din voturile românilor, Nicușor Dan pășește în cel mai puternic birou din România: Palatul Cotroceni. Matematicianul devenit politician este, oficial, al cincilea președinte al României post-decembriste. Dar între procente și putere se deschide acum un nou drum – unul al numirilor, negocierilor și influenței strategice.
Primul test? Numele premierului. Deși a evitat promisiuni ferme, Dan a lansat din seara victoriei o direcție clară: Ilie Bolojan, actual președinte interimar, este preferatul său pentru Palatul Victoria. Luni dimineață încep consultările informale cu partidele. Iar coaliția vehiculată – un melanj între PSD, PNL, USR și UDMR – ar putea duce la o majoritate suprinzătoare, dar eficientă, în sprijinul acestui tandem prezidențial-premier.
Mandatul său nu se joacă doar în Parlament, ci și în instanța supremă a legalității – Curtea Constituțională. În iunie expiră mandatul Liviei Stanciu, iar președintele are dreptul să propună un nou judecător. Doi alții vor fi desemnați de Senat și Camera Deputaților, însă dacă noua majoritate gravitează în jurul Cotroceniului, atunci echilibrul CCR va fi, de facto, rescris. Și nu doar atât: se încheie și mandatul președintelui CCR, Marian Enache. Așadar, noul președinte va avea un cuvânt greu de spus asupra arhitecturii constituționale a țării.
Capitolul serviciilor secrete se redeschide și el. După demisia lui Eduard Hellvig în 2023, SRI a rămas fără director civil. Noul președinte va face propunerea pentru această funcție esențială în infrastructura de securitate națională. La SIE, conducerea lui Gabriel Vlase este deja pusă sub semnul întrebării, iar la SPP, generalul Lucian Pahonțu, simbolul unei epoci, deși a trecut în rezervă în noiembrie, încă ține frâiele.
Justiția, un alt front. Mandatele procurorului general, ale șefilor DNA și DIICOT expiră în martie 2026. Însă, potrivit legii, revocarea poate veni mai devreme. Totuși, Nicușor Dan a transmis că, cel puțin pentru moment, nu va forța schimbări, lăsând instituțiile să-și continue cursul până la finalul mandatului.
Iar în plan extern, noul președinte intră direct în miezul Europei. Ca membru al Consiliului European, va reprezenta România în reuniunile liderilor UE și va trebui să-și definească rapid profilul diplomatic: între interesele strategice NATO și rigorile comunității europene.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.