Sursa: medicinspires.com

Omul care și-a confundat soția cu o pălărie și alte povești clinice este o carte din 1985 a neurologului Oliver Sacks. Autorul a ales titlul cărții din studiul de caz al unuia dintre pacienții săi care are agnozie vizuală, o afecțiune neurologică care îl face incapabil să recunoască fețele și obiectele.

Primul caz

„The Man Who Mistook His Wife for a Hat”, se bazeaza pe povestea Dr. P., un cântăreț și profesor de muzică care are agnozie vizuală. El percepe trăsături separate ale obiectelor, dar nu le poate identifica corect sau întregul obiect din care fac parte. La început presupune că diabetul i-a afectat vederea, dar un oftalmolog suspectează o problemă neurologică și îl trimite la Sacks.

În timp ce părăsește camera de examinare a lui Sacks în timpul primei sale vizite, el apucă momentan capul soției sale, presupunând că este pălăria lui. Incapabil să trateze problema Dr. P., Sacks îl încurajează să se concentreze asupra intereselor sale muzicale, care rămân intacte.

CE ESTE AGNOZIA VIZUALA

Agnozia vizuală este o afectare a recunoașterii obiectelor prezentate vizual. Nu se datorează unui deficit de vedere (acuitate, câmp vizual și scanare), limbaj, memorie sau intelect. În timp ce orbirea corticală rezultă din leziunile cortexului vizual primar, agnozia vizuală se datorează adesea leziunilor mai multor cortexului anterior, cum ar fi lobul (lobii) occipital și/sau temporal posterior din creier.

DESPRE CARTE

Cartea cuprinde douăzeci și patru de eseuri împărțite în patru secțiuni

  • „Pierderi”„Excese”, „Transporturi” și „Lumea simplilor”, fiecare tratând un anumit aspect al funcției creierului.

Primele două secțiuni discută deficitele și excesele (cu accent deosebit pe emisfera dreaptă a creierului), în timp ce secțiunile a treia și a patra descriu manifestările fenomenologice, percepții modificate și calități extraordinare ale minții întâlnite la persoanele cu dizabilități intelectuale.

Pe lângă descrierea cazurilor, Sacks le comentează, explică fundalul lor fiziopatologic, discută potențialele implicații neuroștiințifice ale unor astfel de cazuri și, ocazional, face referire la unele concepte psihologice, cum ar fi sufletul, id-ul, ego-ul și super-ego-ul.

Mai multe știri pe republikanews.ro.

Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *