În contextul informațiilor apărute recent în spațiul public, Administrația Națională Apele Române (ANAR) vine cu o serie de precizări esențiale privind situația barajelor din România și presupusele obligații impuse de Uniunea Europeană
În primul rând, este important de subliniat că Uniunea Europeană nu a transmis României nicio cerință privind demolarea barajelor sau golirea lacurilor de acumulare. Afirmațiile vehiculate în acest sens sunt nefondate și creează confuzie în rândul populației.
Cifra de aproximativ 1.200.000 de „bariere” existente la nivel european nu se referă la baraje mari, strategice, ci în principal la lucrări hidrotehnice minore, vechi sau degradate: praguri mici, stăvilare abandonate, podețe sau amenajări piscicole nefuncționale.
Barajele majore, cu rol strategic pentru siguranța energetică și hidrologică a României — precum Porțile de Fier, Vidraru, Paltinu sau Izvorul Muntelui-Bicaz — nu sunt vizate de astfel de recomandări și sunt proiectate, exploatate și monitorizate conform unor standarde stricte de siguranță.
În prezent, ANAR administrează 82 de baraje importante și 329 de baraje mai mici, toate aflate sub monitorizare permanentă. Alte baraje aparțin Hidroelectrica, autorităților locale sau altor deținători, fiind utilizate în special pentru piscicultură și agrement.
Deciziile privind păstrarea, modernizarea sau dezafectarea barajelor sunt luate exclusiv de autoritățile române, pe baza legislației naționale și a expertizei tehnice. Nu există liste sau obligații impuse de la nivel european. În cazul unor lucrări minore degradate, soluțiile urmăresc refacerea curgerii naturale a râurilor, prin reprofilări sau pasaje pentru pești, cu beneficii directe pentru mediu și sănătatea populației.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews
