De cinci zile, locatarii din 38 de apartamente dintr-un bloc de pe strada Cameliei din Ploieşti stau fără gaze la aragaz. Problema a apărut marţi când o locatară a anunţat la Distrigaz că simte miros de gaz metan în casă. Avea o fisură la furtunul de legătură dintre ţeavă şi aragaz, dar angajaţii Distrigaz, în loc să închidă alimentarea doar din apartamentul femeii, au închis gazul pe toată scara. „Credem că e vorba de un abuz. Distrigaz motivează că trebuie să ne montăm senzori de gaze şi doar după ce toţi avem aşa ceva o să pornească alimentarea. Asta ni s-a spus prin firma pe care am chemat-o să repare defecţiunea vecinei, pentru că Distrigaz nu ne-a informat oficial în niciun fel. Nici prin anunţ pus la uşa scării, nici prin adresă trimisă administratorului. Înţelegem că aşa e legea, deşi există şi interpretări, dar nu e normal să laşi 38 de aparatemente în plin sezon rece fără gaze de pe o zi pe alta. Cum am stat până acum fără senzori, cred că nu era o problemă dacă ne lăsau măcar până ne montam aceste aparate. În plus, sunt atâtea apartamente în oraş fără senzori. De ce opresc peste tot furnizarea, dacă e vorba de un aşa mare pericol? Ne-am interesat la o firmă din cele acreditate ANRE, au venit oamenii au făcut verificări la faţa locului, după care au ajuns la Distrigaz. Au refuzat să mai facă ceva după ce li s-a spus de acolo că nu au voie să facă nimic până nu ne montăm senzorii”, a declarat Alexandru Stan, unul dintre locatarii scării A din blocul 44. Problema este că un senzor de gaze costă între 400 şi 600 de lei şi nu toţi locatarii dispun de această sumă şi pe termen aşa de scurt. În plus, există şi proprietari care locuiesc în altă ţară şi care nu au niciun interes să vină în România să monteze aparatul pentru binele vecinilor. „Am zis în primă instanţă să luăm bani din fondul strâns de noi, dar vine iarna şi niciodată nu am rămas în urmă cu facturile. Am dat de acolo şi pe urmă ne-am reglat. Peste patru luni trebuie să reparăm şi liftul şi asta costă vreo 700 de lei de familie. Până atunci, fiecare mănâncă răcituri sau dacă are rude, găteşte pe acolo. Este foarte greu, mai sunt oameni bătrâni şi bolnavi, unii au copii mici. O să facem plângere şi la OPC, dar asta luni şi până ni se va da un răspuns o să mai treacă timp”, spune cu obidă Alexandru Stan. În plus, chiar dacă ar face mâine rost de bani toţi locatarii, există liste de aşteptare pentru montarea acestor senzori, aşa că oamenii tot vor fi în situaţia de a aştepta mult şi bine până când Distrigaz va deschide alimentarea.
Chiar pe site-ul său, ANRE informează:
„În prezent, sunt în vigoare dispozițiile Normelor tehnice pentru proiectarea, executarea și exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale, aprobate prin Ordinul ANRE nr. 5/2009, cu modificările și completările ulterioare, denumite în continuare Normelor tehnice care au abrogat prevederile Ordinului M.E.C. nr. 58/2004 și care prevăd la pct. 8.3 alin.(2) următoarele: ”Pentru cazul în care geamurile au o grosime mai mare de 4 mm sau sunt de construcţie specială (securizat, tip Thermopan etc.) este obligatorie montarea detectoarelor automate de gaze cu limita de sensibilitate de cel puţin 2% metan (CH4 ) în aer, care acţionează asupra robinetului de închidere (electroventil) a conductei de alimentare cu gaze naturale a aparatelor consumatoare de combustibili gazoşi.” De asemenea, printr-o adresă transmisă ANRE în anul 2010, Inspectoratul General pentru Situații de Urgență menționează faptul că ”solicită echiparea tuturor spațiilor unde se află aparate de prepare a hranei cu detectoare automate de gaze, indiferent de grosimea și tipul geamului (securizat, tip Thermopan etc.) folosit în aceste încăperi, pentru realizarea unui nivel de securitate ridicat”.