Peste doar trei ani, prestigioasa evaluare internațională PISA va introduce o premieră absolută: un modul dedicat competențelor media și de inteligență artificială (AI), conform edupedu. Elevii care vor susține acest test riguros se află acum în clasele a V-a și a VI-a
Cu toate acestea, statul român riscă să îi trimită la examen fără nicio pregătire prealabilă, în condițiile în care Ministerul Educației nu a elaborat încă nicio programă, standarde clare sau o strategie națională pentru alfabetizarea tehnologică a acestei generații.
Mediul privat preia inițiativa în absența statului
În timp ce alte state europene adoptă deja cadre oficiale pentru integrarea AI în educație, în România expunerea elevilor la aceste tehnologii depinde exclusiv de inițiativa individuală a profesorilor. Pentru a umple acest gol sistemic, mediul privat face primii pași: platforma Edupedu.ro, în parteneriat cu Logiscool, a lansat o secțiune dedicată educației AI. Inițiativa își propune să ofere cadrelor didactice analize, ghiduri și exemple de bune practici pentru utilizarea responsabilă a inteligenței artificiale la clasă.
Ghidul OCDE: Cele 5 principii fundamentale pentru școlile viitorului
Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) — structură la care România speră să adere chiar în acest an — a publicat recent un raport amplu privind adoptarea AI în educație. Documentul trasează cinci principii clare care ar trebui să stea la baza oricărei strategii guvernamentale:
- 1. Obiectivele dictează instrumentele: Tehnologia AI trebuie să fie un mijloc pentru a atinge scopuri pedagogice clare (de exemplu, reducerea birocrației sau combaterea analfabetismului funcțional), nu un scop în sine.
- 2. Principiul precauției: Deoarece utilizatorii sunt minori, tehnologia trebuie introdusă treptat, prin programe-pilot riguros evaluate, preferându-se inițial soluțiile cu risc minim.
- 3. Rolul profesorului este de neînlocuit: AI-ul nu substituie cadrul didactic. Profesorii sunt cei care trebuie să interpreteze datele și să ghideze elevii, motiv pentru care au nevoie urgentă de formare și resurse.
- 4. Evitarea „lenei cognitive”: Raportul atrage atenția că personalizarea excesivă și folosirea AI-ului ca „scurtătură” mentală pot afecta grav capacitatea elevilor de a învăța și de a gândi critic pe termen lung.
- 5. Transparență și guvernanță: Utilizarea algoritmilor în școli necesită reguli stricte privind protecția datelor. Mai mult, părinții trebuie să aibă dreptul de a refuza expunerea copiilor la AI fără ca aceștia să sufere penalizări la note.
La nivel european, direcția este clară, Comisia Europeană pregătind deja un cadru de alfabetizare AI pentru învățământul preuniversitar. În contrast, la București, lipsa de acțiune este evidentă.
România nu are nici măcar un program-pilot la nivel de gimnaziu. Mai mult, instrucțiunile oficiale destinate profesorilor care doresc să utilizeze AI la clasă — anunțate încă din octombrie 2025 de fostul ministru Daniel David — nu au fost publicate nici până în ziua de astăzi, lăsând sistemul educațional să navigheze „în orb” revoluția tehnologică.
Mai multe știri pe republikanews.ro.
Ne găsești pe pagina de Facebook RepublikaNews
